Acasa Top SecretArmata Scenarii militare pentru Siria. Cum reacţionează Rusia

Scenarii militare pentru Siria. Cum reacţionează Rusia

scris de M.A.
49 afisari

Scenarii militare pentru Siria. Cum reacţionează Rusia. Cel mai plauzibil scenariu în privinţa intervenţiei în Siria, care pare inevitabilă date fiind declaraţiile liderilor occidentali, ar consta în atacuri simbolice şi limitate.

Scenarii militare pentru Siria. Cum reacţionează Rusia

Scenarii militare pentru Siria. Cum reacţionează Rusia (foto: bbc.co.uk)

Estimările aparţin unor analişti intervievaţi de publicaţia rusă Kommersant, care detaliază cele trei opţiuni posibile. Conform primului scenariu, timp de o zi sau două, ar urma să fie lansate rachete de croazieră de pe navele şi submarinele americane asupra unor puncte administrative şi militare cheie ale regimului sirian: Ministerul Apărării, Cartierul General, Palatul prezidenţial, bazele militare, aerodromurile, locurile de desfăşurare a celor mai operaţionale unităţi, transmite Agerpres.

Însă această acţiune nu va avea o urmare şi un final logic. În acest caz, scopul va fi de a transmite un semnal Damascului: ‘Vor urma noi represalii dacă mai folosiţi încă o dată arme chimice‘, notează Kommersant.

Anumiţi aliaţi europeni, Turcia, dar şi monarhii din Golf, precum Qatar şi Arabia Saudită, presează Washingtonul spre al doilea scenariu. Acesta implică un război aerian mai lung şi bombardamente mai intense.

Planul ar semăna mai mult cu campania din Libia din 2011, când forţele aeriene ale ţărilor din NATO au asigurat un sprijin aerian pentru rebelii care luptau împotriva lui Muammar Gaddafi. Iar obiectivul final al acestei operaţiuni va fi răsturnarea regimului Assad, la fel ca în Libia.

Al treilea scenariu este intermediar. Pentru o perioadă de timp, SUA ar bombarda Siria pentru a slăbi potenţialul militar al Damascului, după care s-ar retrage în plan secund pentru a îndeplini în principal funcţii auxiliare. Ţările din regiune, care vor ca Assad să fie înlăturat, ar prelua atunci ştafeta, în frunte cu Turcia, care are cea mai puternică armată din zonă.

Armata aeriană turcă ar putea asigura un sprijin aerian pentru opoziţia siriană în zonele cheie ale frontului, prin intermediul bazelor aeriene de la Incirlik, Konya, Malatya şi Diyarbakir. Forţele terestre turce ar putea de asemenea participa la anumite operaţiuni.

Într-o măsură mai mică, acelaşi rol ar putea fi jucat de forţele aeriene şi trupele de elită ale ţărilor arabe care fac parte din coaliţia anti-Assad, cum ar fi Qatar, Arabia Saudită şi EAU. Participarea americană, franceză şi britanică ar urma să fie, în această etapă, mai degrabă simbolică – trimiterea câtorva escadrile în bazele turceşti sau punerea la dispoziţie a portavioanelor americane în Mediterana.

Pe plan politic şi diplomatic, operaţiunea occidentală din Siria ar semăna cu campania din 1999 din Iugoslavia şi cu războiul din Irak din 2003. În cele două cazuri, decizia de a lansa operaţiunea militară a fost luată unilateral – fără acordul Consiliului de Securitate al ONU, unde Moscova şi Beijing au drept de veto.

Potrivit presei americane, trei factori vor determina scenariul care va fi pus în practică: raportul final al serviciilor secrete americane privind implicarea lui Assad în atacul cu arme chimice, consultările cu aliaţii şi cu Congresul, precum şi gradul de compatibilitate al fiecărei opţiuni cu dreptul internaţional.

Cum reacţionează Rusia

Zeci de cetăţeni ruşi au fost evacuaţi marţi din Siria, în timp ce Ministerul de Externe rus avertizează că o intervenţie militară a SUA şi a aliaţilor acestora va destabiliza regiunea, relatează Associated Press.

Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că a evacuat 89 de persoane, 75 dintre aceştia fiind ruşi din Siria, urmând ca miercuri să fie evacuate mai multe persoane.

Ambasada rusă în Siria a precizat, potrivit ITAR-TASS, că nu există un plan de evacuare a diplomaţilor. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat miercuri că intervenţia armată pe care o au în vedere Statele Unite şi aliaţii acestora în Siria ‘va duce la destabilizarea pe termen lung a situaţiei în regiune’.

Zeci de mii de cetăţeni ruşi trăiesc în Siria, rezultat al anilor îndelungaţi de cooperare şi schimburi între cele două ţări.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a avut, marţi seară, o convorbire prin telefon cu secretarul de stat american John Kerry, în care a respins poziţia acestuia conform căreia guvernul sirian ar fi la originea folosirii de arme chimice în această ţară, informează Ministerul rus de Externe într-un comunicat citat de RIA Novosti.

Convorbirea telefonică a celor doi oficiali a avut loc la iniţiativa părţii americane.

„John Kerry a prezentat estimări bazate, aşa cum s-a spus, pe informaţii obţinute din surse de încredere, potrivit cărora guvernul sirian ar fi responsabil de incidente implicând presupusa folosire de arme chimice. Această abordare a fost respinsă de Serghei Lavrov, care, la rândul său, a prezentat argumentele părţii ruse”, se arată în comunicatul ministerial.

„Noi pledăm pentru schimburi concrete şi aprofundate de informaţii disponibile privind orice presupus caz de folosire de arme chimice în Siria„, a precizat Ministerul rus de Externe.

Într-o altă convorbire telefonică de marţi cu emisarul ONU şi al Ligii Arabe pentru Siria, Lakhdar Brahimi, ministrul Lavrov a avertizat că un atac asupra Siriei ar destabiliza această ţară şi întreaga regiune.

„Încercările privind o soluţie militară nu ar duce decât la o destabilizare şi mai mare a situaţiei din Siria şi din regiune”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse, după cum a informat Ministerul rus de Externe, citat de Reuters.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult