Ce a discutat Stoltenberg cu Duşa şi Iohannis | Ziua Veche
Acasa Top SecretArmata Secretarul general NATO la Bucureşti. Ce a discutat Stoltenberg cu Duşa şi Iohannis

Secretarul general NATO la Bucureşti. Ce a discutat Stoltenberg cu Duşa şi Iohannis

scris de D.S.S.
16 afisari

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat marți, la București, că România este un aliat „foarte hotărât”.

foto:presidency.ro

foto:presidency.ro

România este un aliat foarte hotărât. România se bazează pe NATO și NATO se poate baza pe România”, a spus Stoltenberg, la Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

Nu vedem niciun fel de amenințare imediată împotriva unui aliat NATO. Este foarte important pentru mine să subliniez că garanțiile de securitate din articolul 5 din Tratatul fundamental al NATO acoperă întregul teritoriu al tuturor aliaților inclusiv apele teritoriale și spațiul aerian. NATO este gata să apere toți aliații împotriva oricărui tip de amenințări și acest lucru se aplică atât pe zona terestră, spațiul aerian, cât și pentru apele teritoriale”, a spus Stoltenberg, la Cotroceni, după întrevederea cu președintele Klaus Iohannis.

El a fost întrebat cum privește anchetă Rusiei privind legalitatea proclamării statelor baltice și faptul că România a fost „amenințată” de oficiali ruși și dacă NATO este gata să sprijine militar România în zona maritimă.

Secretarul general al NATO a arătat că și Norvegia, țară unde a fost politician, are o linie de delimitare în Marea Barenț și o frontieră comună aeriană cu Rusia.

„Garanțiile de securitate NATO acoperă nu doar terestru, cât și spațiul aerian și apele teritoriale”, a adăugat el.

„Așa cum am afirmat și am asumat prin Strategia Națională de Apărare, România își propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci și un furnizor de securitate într-un context foarte complicat, alături de partenerii săi. Acțiunile noastre, ca stat, merg în această direcție”, a spus Iohannis, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Mircea Dușa, s-a întâlnit joi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prilej cu care, referindu-se la progresele realizate în revizuirea și optimizarea Forței de Răspuns a NATO (NRF), oficialul român a evidențiat faptul că „România va suplimenta și îmbunătăți contribuția la NRF, inclusiv prin identificarea de forțe și capabilități pentru Forța Întrunită cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat (VJTF)”.

foto Valentin Ciobîrcă

foto Valentin Ciobîrcă

„România continuă implementarea măsurilor pentru operaționalizarea Unității pentru Integrarea Forțelor NATO (NFIU) din București, îndeplinind astfel toate responsabilitățile care revin țării noastre în calitate de națiune gazdă. De asemenea, avem în vedere un calendar ambițios privind punerea la dispoziția Alianței a comandamentului de nivel divizie (HQ MND SE), care va oferi opțiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianței în zona sudică a flancului estic aliat”, a precizat ministrul Dușa, joi, în cadrul întâlnirii desfășurate la sediul Ministerului Apărării Naționale, după cum informează, într-un comunicat, MApN.

Potrivit sursei citate, pe timpul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat teme de actualitate aflate pe agenda aliată, abordate și pe parcursul reuniunii ministeriale de la Bruxelles, săptămâna trecută. Implementarea Planului de creștere a capacității operaționale a NATO, procesul de adaptare a Alianței pe termen lung în perspectiva Summitului de la Varșovia din 2016, precum și Misiunea Resolute Support din Afganistan au fost principalele subiecte de discuție, adaugă Biroul de presă al MApN.

În același context, ministrul Dușa a subliniat nevoia de redresare a bugetelor apărării și înscrierea acestora pe o tendință ascendentă. „Credibilitatea NATO va depinde în final de alocarea de către statele membre a resurselor necesare pentru asigurarea capabilităților militare de care avem nevoie în raport cu complexitatea contextului de securitate actual. România este ferm angajată în această direcție”, a precizat oficialul român, citat de comunicatul MApN.

Sursa menționată adaugă că, referitor la nevoia de adaptare strategică a Alianței pe termen lung, la nivelul structurilor din sistemul național de apărare a fost deja lansat un proces inter-instituțional de analiză privind contribuțiile proprii la desfășurarea acestui proiect.

„În acest sens, una dintre propunerile avansate a fost ca România să devină un centru regional întrunit pentru activități de instruire și exerciții în regiunea de sud-est a NATO”, precizează MApN.

Totodată, atât ministrul apărării naționale, cât și secretarul general al NATO au apreciat progresele înregistrate în consolidarea structurilor guvernului de uniune națională al Afganistanului și progresele „semnificative” în ceea ce privește modul de acțiune a forțelor afgane de securitate.

România ocupă locul al treilea în rândul aliaților contributori cu trupe în cadrul misiunii Resolute Support. Cei peste 650 de militari români activează pe o arie geografică largă, în nord, în centru și în sud”, a subliniat ministrul apărării naționale.

Pornind de la parametrii agreați pentru misiunea din Afganistan, ministrul Dușa a evidențiat nevoia unei analize care să vizeze definirea coordonatelor temporale ale angajamentului NATO în regiune, precum și flexibilitatea pe care țara noastră o va manifesta pentru identificarea modalităților de acoperire a unor eventuale deficite la nivelul procesului de generare a forțelor.

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat progresele obținute pentru punerea în aplicare a deciziilor Summit-ului Aliat din Marea Britanie, în special în raport cu Planul de acțiune al Alianței pentru creșterea capacității de reacție (Readiness Action Plan / RAP) și a mulțumit Secretarului General Jens Stoltenberg pentru sprijinul său în acest sens”, se arată într-un comunicat MAE.

Potrivit sursei citate, șeful diplomației române a punctat eforturile României, inclusiv pe linie diplomatică, pe linia operaționalizării celor două structuri de comandă și control care vor fi stabilite pe teritoriul țării noastre, precum și importanța pe mai departe de a asigura o abordare integrată și unitară din partea Alianței a întregului flanc estic.

Abordând tema priorităților pentru Summit-ul din Polonia, din iulie 2016, șeful diplomației române a accentuat interesul major al României pentru continuarea procesului de adaptare a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, acesta a arătat că țara noastră consideră că este important ca în acest proces să se acorde o atenție deosebită regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea Alianței, aflându-se la punctul de întâlnire dintre flancurile estic și sudic al NATO, mai ales în contextul riscurilor și amenințărilor din vecinătatea estică, dar și din cea sudică ale NATO. Aurescu a subliniat și importanța intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării și coordonării NATO-UE, în special pe dimensiunea de răspuns la amenințările hibride, precum și în ce privește securitatea maritimă, comunicarea strategică și combaterea terorismului.

Având în vedere amploarea actuală a fenomenului terorist, Bogdan Aurescu a sugerat ca problema combaterii terorismului să se plaseze pe agenda viitorului Summit din Polonia, se arată în comunicat.

În același context, Bogdan Aurescu a mai evidențiat interesul României pentru asigurarea stabilității în vecinătatea estică. El a reamintit propunerea țării noastre, lansată cu prilejul ministerialei de externe recente din Antalya, privind elaborarea unei strategii integrate a NATO, „cu două brațe” — pentru vecinătatea estică și sudică — și a exprimat satisfacția în legătură cu faptul că după întâlnirea din Turcia au fost deja înregistrate progrese concrete la nivelul Alianței pentru concretizarea acestei propuneri a României.

Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul țării noastre pentru politica NATO a ușilor deschise și pentru înregistrarea de rezultate concrete în acest în ceea ce privește candidatura Muntenegru, dar și în raport cu ceilalți aspiranți, cu accent pe Georgia, potrivit documentului citat.

Totodată, ministrul afacerilor externe l-a informat pe secretarul general al NATO în legătură cu stadiul operaționalizării sistemului defensiv de apărare împotriva rachetelor balistice, subliniind interesul României ca la Summit-ul de anul viitor să fie declarată capacitatea operațională inițială a sistemului NATO, la care atât România, cât și SUA contribuie substanțial prin facilitatea de la Deveselu.

Potrivit sursei citate, secretarul General Jens Stoltenberg a apreciat contribuțiile substanțiale, atât conceptuale, cât și operaționale ale țării noastre în cadrul NATO, subliniind că România este un aliat de încredere și dedicat. Totodată, Secretarul General a arătat că, prin eforturile conjugate ale Aliaților, demersurile NATO privind implementarea măsurilor de adaptare se desfășoară conform calendarului și ritmului stabilit. În acest sens, el și-a exprimat aprecierea pentru contribuția României în ceea ce privește stabilitatea regională și promovarea abordării strategice a regiunii Mării Negre — un spațiu semnificativ pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea transatlantică în ansamblu, și care va beneficia în continuare de un interes sporit din partea Alianței.

Înaltul oficial NATO și-a exprimat satisfacția în legătură cu decizia țării noastre de a asigura un buget sporit pentru cheltuielile de apărare, România situându-se astfel printre aliații care au înțeles importanța acestei decizii în contextul actual de securitate preocupant. În acest sens, Secretarul General a arătat că va oferi România ca exemplu de bune practici pentru alte state. Totodată, oficialul a exprimat apreciere pentru experții și diplomații români care lucrează pentru NATO, aceștia fiind o resursă umană valoroasă, se mai arată în comunicatul MAE.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult