UPDATE – Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, Legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
De asemenea, alegerile prezidenţiale din Ucraina au fost amânate pentru 31 martie 2019.
Potrivit BBC, legea marţială se aplică pentru 30 de zile începând cu 28 noiembrie. Autorităţile pot restricţiona adunările publice şi pot reglementa asupra mass-media.
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, la Paris, că urmăreşte cu foarte mare atenţie şi în timp real evoluţiile după incidentul ruso-ucrainean din largul Crimeei, precizând că autorităţile române sunt pregătite pentru orice scenariu, dar a dat asigurări că pentru români nu există niciun pericol. El a îndemnat părţile să trateze lucrurile cu calm.
”O reacţie oficială a României a fost emisă de MAE, după consultare prealabilă şi în continuare evident că urmărim cu foarte mare atenţie şi în timp real evoluţiile. Noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu, pentru orice măsură, dar, aşa cum şi alţiaţii noştri din NATO şi prietenii noştri din UE au afirmat, şi noi suntem de aceeaşi părere. Am rugat părţile implicate să trateze cu calm incidentul, să meargă spre detensionare. În acest moment urmărim în continuare ce se întâmplă şi vom fi pregătiţi să acţionăm proporţional”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a dat asigurări că, pentru români, nu există niciun pericol.
UPDATE: Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, a avertizat luni Rusia că a încălcat „teritoriul suveran al Ucrainei” şi a făcut apel la Moscova să reducă tesniunile cauzate de acţiunea sa „arogantă”, scrie Reuters.
UPDATE – Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat luni decretul privind instituirea stării excepţionale pe teritoriul Ucrainei pe o perioadă de 60 de zile, în urma sechestrării duminică a trei nave ale Forţelor maritime ucrainene de către gărzile de coastă ruse în Marea Neagră, în apropiere de strâmtoarea Kerci, deşi pentru a intra în vigoare documentul mai trebuie aprobat de către parlament, potrivit Reuters, EFE, dpa şi Canalului tv 112.ua, care citează un comunicat postat pe site-ul oficial al preşedinţiei de la Kiev.
Prin decretul său, preşedintele ucrainean a promulgat de fapt decizia adoptată duminică seara de către Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO), conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.
Starea de urgenţă ar urma să intre în vigoare de luni (26 noiembrie), ora locală 14:00, până în data de 25 ianuarie 2019, aceeaşi oră, deşi aceasta ar putea fi ridicată oricând, după cum explică SNBO.
Acest decret prezidenţial, care nu implică neapărat mobilizarea trupelor, mai trebuie să fie aprobat de Rada Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev.
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko a anunţat luni că va propune Parlamentului instituirea legii marţiale după ce Rusia a atacat şi capturat trei nave ucrainene în Marea Neagră, transmite Reuters.
Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte luni de urgenţă, potrivit unor diplomaţi, care au precizat că reuniunea a fost reclamată de cele două ţări. Moscova a cerut ca reuniunea să aibă loc la ora locală 11.00 (18.00, ora României), a precizat aceeaşi sursă pentru AFP. MAE îşi exprimă îngrijorarea faţă de criza izbucnită după ce nave ucrainene au fost atacate şi sechestrate de forţe ruseşti şi consideră că agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni.
Ucraina a făcut un pas important către declararea legii marţiale, după capturarea prin forţă militară de către Rusia a trei nave aparţinând Marinei ucrainene, soldate cu răniţi, în Strâmtoarea Kerci, ce asigură un acces la Marea Azov, care a provocat o escaladare fără precedent în această zonă sensibilă, relatează AFP.
Tensiunea este atât de puternică, încât Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte luni de urgenţă, potrivit unor diplomaţi, care au precizat că reuniunea a fost reclamată de cele două ţări. Moscova a cerut ca reuniunea să aibă loc la ora locală 11.00 (18.00, ora României), a precizat aceeaşi sursă pentru AFP.
În noaptea de duminică spre luni, Consiliul de Securitate şi de Apărare ucrainean, reunit de urgenţă, i-a propus preşedintelui Petro Poroşenko să introducă legea marţială ”pe o perioadă de 60 de zile”, a anunţat secretarul acestei structuri.
Această decizie urmează să fie aprobată de Parlamentul ucrainean, care se reuneşte în sesiune extraordinară luni după-amiaza, însă un vot favorabil este departe de a fi garantat.
În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, preşedintele Proroşenko a denunţat un ”act nebun al Rusiei contra Ucrainei”, dând asigurări că ”atacul” a fost ”premeditat”.
”Legea marţială nu înseamnă a declara război” Rusiei, ”ea va fi introdusă numai pentru apărare”, a dat el asigurări.
Tensiunile între Ucraina şi Rusia la Marea Azov s-au intensificat brusc duminică, după ce Kievul a acuzat Rusia că a lovit o navă ucraineană şi i-a blocat accesul în această mare mică, situată între Crimeea – anexată în 2014 de Moscova, şi estul Ucrainei – teatrul unui război civil cu separatişti proruşi.
Situaţia s-a degradat rapid, iar Ucraina a acuzat duminică seara Rusia că a capturat aceste nave, după ce a deschis focul asupra lor în această zonă strategică.
AXĂ STRATEGICĂ
Navele – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov.
Din totalul de 23 de militari de la bord, şase au fost răniţi, dintre care doi grav, potrivit armatei ucrainene.
Rusia a confirmat imobilizarea în vederea inspecţiei la bord şi ”utilizarea unor arme”, acuzând navele ucrainene ”că efectuează acţiuni ilrgale în apele teritoriale ruse” şi anunţând rănirea a trei ucraineni.
O purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a denunţat ”metodele de bandiţi la drumul mare” ale Ucrainei, într-o declaraţie transmisă AFP: ”mai întâi provocări, apoi presiuni puternice, apoi acuzaţii de agresiune”.
Marina ucraineană dă asigurări însă că a avertizat Rusia în avans de itinerariul navelor sale.
Potrivit acesteia, navele sale au petrecut mai multe ore în faţa Strâmtorii Kerci, în contextul în care o navă petrolieră plasată sub Podul Crimeei, peste Strâmtoarea Kerci, bloca accesul în strâmtoare.
Această strâmtoare – singura cale maritimă între Marea Neagră şi Marea Azov – este o axă strategică de primă importanţă atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina.
”Noi aşteptăm de la Rusia ca ea să restaureze libertatea traversării Strâmtorii Kerci şi îndemnăm părţile să acţioneze cu maximum de reţinere, pentru a se ajunge la o dezescaladare imediată a situaţiei”, a îndemnat Uniunea Europeană (UE).
NATO a îndemnat, de asemenea, la ”reţinere şi dezescaladare”.
”ÎNCĂLCAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL”
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a îndemnat Occidentul ”să formeze o coaliţie clară pentru a se opune actelor de agresiune ale Rusiei”.
”La instrucţiunile preşedintelui Poroşenko, noi facem imediat apel la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite”, a subliniat Volodimir Ielşenko, reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU.
Rusia revendică controlulu apelor în largul Crimeei după anexarea peninsulei. Kievul şi Occidentul acuză Moscova că ”obstrucţionează” în mod deliberat navigaţia navelor comerciale prin Strâmtoarea Kerci.
Aceste dificultăţi au apărut după ce Moscova a construit un pod foarte controversat, de 19 kilometri lungime, în Strâmtoarea Kerci. Instalarea arcadelor podului, în 2017, împiedică trecerea unei părţi a navelor. Anul acesta, grăniceri ruşi au început să reţină nave – oficial pentru a le controla.
Kievul apreciază că Moscova ar putea să meargă până la a pregăti o ofensivă împotriva Mariupolului, ultimul mare oraş aflat sub controlul Kievului în estul ţării.
Apele puţin adânci ale Mării Azov scaldă sudul Donbasului – regiunea ucraineană în care războiul cu separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 10.000 de morţi în patru ani.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia că-i susţine militar pe separatişti, ceea ce Moscova dezminte, în pofida a numeroase probe în acest sens.
Poroşenko a precizat că Parlamentul ar putea decide luni dacă aprobă legea marţială, care restrânge libertăţile civile şi acordă puteri sporite instituţiilor statului.
Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au izbucnit duminică, după ce Ucraina a susţinut că două nave de luptă şi un remorcher au fost atacate şi apoi capturate de forţele ruseşti. La rândul său, serviciul de securitate rus FSB a afirmat că navele ucrainene au intrat în apele tertitoriale ruseşti, au încercat să întreprindă acţiuni ilegale şi au ignorat avertismentele.
„S-a făcut uz de arme pentru a forţa navele luptă ucrainene să se oprească”, a anunţat FSB într-o declaraţie transmisă presei de stat din Rusia.
„În consecinţă, toate cele trei nave ucrainene au fost capturate în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse din Marea Neagră“, a mai precizat FSB adăugând că trei marinari ucraineni au fost răniţi în acest incident şi primesc îngrijiri medicale, viaţa nefiindu-le pusă în pericol.
Ucraina a afirmat că navele se deplasau de la Odesa la Mariupol, în Marea Azov şi că a informat partea rusă în legătură cu deplasarea navelor, conform BBC. De asemenea, a susţinut că navele au fost atacate şi avariate în timp ce încercau să părăsească zona şi că şase marinari au fost răniţi.
MAE îşi exprimă îngrijorarea faţă de criza izbucnită după ce nave ucrainene au fost atacate şi sechestrate de forţe ruseşti şi consideră că agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni
„Suntem profund îngrijoraţi de evoluţiile din Marea Azov şi din Strâmtoarea Kerci. Agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni”, afirmă Ministerul român de Externe într-o postare pe Twitter.
De asemenea, MAE precizează că România sprijină pe deplin integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi dreptul său de a-şi folosi apele teritoriale.
Ucraina a acuzat duminică Rusia că i-a atacat şi sechestrat trei nave rănind şase marinari. La rândul său, Rusia a susţinut că navele se aflau în apele sale teritoriale şi că au fost răniţi trei marinari, nefiindu-le însă pusă viaţa în pericol.
Cele trei nave ucrainene arestate duminică de Rusia în largul coastelor Crimeei sunt ţinute în portul Kerci, relatează luni agenţia de presă Reuters.
Potrivit unui martor, în jurul navelor pot fi văzute persoane în uniforme ale marinei militare.
Forţele navale ucrainene au anunţat duminică seară că Rusia a deschis focul asupra unui grup de nave ucrainene în Marea Neagră, în urma incidentului fiind răniţi şase marinari ucraineni. Navele, arestate de armata rusă, încercau să treacă prin strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol.
Incidentul armat a avut loc după ce trecerea convoiului ucrainean a fost blocată iniţial de un cargou rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia din strâmtoarea Kerci.
Rusia a confirmat arestarea a trei nave militare ucrainene şi utilizarea forţei în strâmtoarea Kerci, dar a precizat că a recurs la măsură pentru a forţa navele ucrainene să se oprească, după ce acestea intraseră ilegal în apele teritoriale ruse. Potrivit serviciului rus de securitate FSB, trei marinari ucraineni au fost răniţi în incidentul armat şi ei beneficiază în prezent de îngrijiri medicale.
Situaţia creată de acest incident va fi analizată luni de Consiliul de Securitate al ONU, într-o reuniune de urgenţă, au declaraţi diplomaţi occidentali, care au precizat că aceasta a fost solicitată atât Moscova, cât şi de Kiev.
Rusia a cerut ca reuniunea să aibă loc la ora locală 11:00 (16:00 GMT), adaugă sursa citată.
