Se ia un steag liturgic, al lui Ştefan cel Mare, şi se garniseşte cu pază armată. Se adaugă un strop de defilare, în uniforme noi. Totul, pe un pat de Independenţă, veche de 20 de ani.
Uniformele lui Cuza
Presa de la Chişinău a fost plină miercuri de ştiri legate de aducerea de la Bucureşti a steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare.
Însă, a cam uitat să menţioneze faptul că relicva a fost adusă la bordul unui avion militar românesc.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne din R. Moldova – care, urmând modelul de succes folosit de lt. col. Alexandru Josan, de la Ministerul Apărării, a început să fie foarte activ în domeniul informării publice – steagul a ajuns la Chişinău în jurul orei 11.15.
Imediat, a fost preluat de paza militarizată asigurată de structurile MAI: BPDS „Fulger” şi CGP al municipiului Chişinău.
Pentru cine nu ştie, este bine să amintim că steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău, pe cheltuiala statului român, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova faţă de URSS.
Exponatul se va afla la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în perioada 27 august – 10 septembrie 2011. Despre măsurile speciale de securitate, puteţi citi detalii interesante aici.
Ultima repetiţie pentru defilare
După ce a depus flori şi a ridicat în slăvi ocupanţii teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru, Marian Lupu, prezidentul interimar de la Chişinău, a asistat, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la ultima repetiţie a defilării militare din 27 august.
Despre cum se va desfăşura acest eveniment, puteţi citi detaliat aici.
Merită nişte precizări de „culise„. Se ştie deja că Armata Naţională, adică forţele armate ale celui de-al doilea stat românesc, şi-a schimbat nu numai pasul de defilare, adoptând unul „mai european„, dar şi uniformele.
Despre uniformele de instrucţie am mai scris, precizând că au un model asemănător cu ale jandarmilor români (în cazul mozaicului de deşert) şi ale americanilor, de acum 10 ani (în cazul mozaicului „de câmp„).
Interesante sunt nu neapărat noile ţinute de oraş, ci uniformele de gală. Priviţi cu atenţie culorile, croiala şi însemnele militare.. Parcă seamănă cu ceva familiar, nu e aşa?
Aşa este. Seamănă cu uniformele Regimentului 30 Gardă din România. Explicaţii suplimentare a dat, în urmă cu ceva vreme, pentru Jurnal de Chişinău, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, locotenent-colonelul Alexandru Josan.
Mai precis, la realizarea modelelor de uniformă de gală pentru ofiţeri s-a ţinut cont de trecutul istoric al R. Moldova, iar uniforma de gală a fost modelată după uniforma pe care o purtau ofiţerii din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti.
Armata Naţională şi „Scrisorile Independenţei„
Şi dacă tot a venit vorba despre Armata Naţională, de peste Prut, merită amintit şi că, în contextul evenimentelor sărbătorite la Chişinău, joi, 25 august, Muzeul Armatei Naţionale găzduieşte expoziţia tematică „Scrisorile Independenţei”.
Expoziţia prezintă piese de muzeu legate de evenimentele „procesului de renaştere naţională şi spirituală a populaţiei din teritoriul actual al Republicii Moldova, elemente ale mişcării democratice de emancipare naţională şi de stabilire a statului Republica Moldova„.
Obiecte personale, drapele, atribute statale, documente oficiale, ziare, fotografii de epocă, reîntregesc tabloul evenimentelor anilor 1989-1991.
Este demn de laudă faptul că reprezentanţii Ministerului Apărării de la Chişinău nu uită să menţioneze că, la 27 august 1991, legislativul de la Chişinău a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care “proclamă solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi că Republica Moldova este un stat suveran, independent şi democratic, liber să–şi hotărască prezentul şi viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului, în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.
Spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale – mai este nevoie de explicaţii suplimentare?
