Liderii NATO sunt aşteptaţi să aprobe un nou obiectiv important pentru cheltuielile de apărare la summitul alianţei de miercuri de la Haga, aşa cum a cerut preşedintele american Donald Trump. Reuters prezintă câteva întrebări şi răspunsuri-cheie despre noua ţintă a organizaţiei de apărare.
CE AR URMA SĂ APROBE LIDERII NATO?
Se aşteaptă ca liderii să convină că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din producţia lor economică – sau Produsul Intern Brut (PIB) – pentru apărarea de bază şi pentru investiţii mai ample legate de apărare şi securitate. Aceasta este o creştere considerabilă faţă de obiectivul actual de 2%, care a fost aprobat la un summit al alianţei în Ţara Galilor în 2014. Dar noul obiectiv va fi măsurat diferit.Membrii NATO vor trebui să cheltuiască 3,5% din PIB-ul lor pentru apărarea de bază, cum ar fi trupele şi armele – elemente acoperite în prezent de vechiul obiectiv de 2%.
De asemenea, vor trebui să cheltuiască încă 1,5% din PIB pentru investiţii mai ample legate de apărare şi securitate – cum ar fi adaptarea drumurilor, podurilor şi porturilor pentru a fi utilizate de vehicule militare, securitatea cibernetică şi protejarea conductelor energetice.
CÂT DE MARE VA FI ACEST SALT PENTRU ŢĂRILE NATO?
Foarte mare pentru multe dintre ele. Douăzeci şi două din cele 32 de ţări membre ale NATO au cheltuit anul trecut 2% din PIB sau mai mult pentru apărare.
În ansamblu, membrii alianţei au cheltuit 2,61% din PIB-ul NATO pentru apărare anul trecut, potrivit unei estimări a NATO. Dar această cifră maschează diferenţe mari de cheltuieli între membri.
Polonia, de exemplu, a cheltuit mai mult de 4% din PIB-ul său pentru apărare, ceea ce o face ţara care a alocat cel mai mult. La celălalt capăt al spectrului, Spania a cheltuit mai puţin de 1,3%.
CÂND SE AŞTEAPTĂ CA ŢĂRILE NATO SĂ ATINGĂ OBIECTIVUL?
Acestea vor trebui să atingă obiectivul până în 2035. Obiectivele ar putea fi, de asemenea, ajustate atunci când vor fi revizuite în 2029.
DESPRE CÂŢI BANI SUPLIMENTARI VORBIM DE FAPT?
Este greu de spus exact câţi bani în plus vor trebui să cheltuiască membrii NATO, nu în ultimul rând pentru că acest lucru va depinde de mărimea economiilor lor în anii următori.
De asemenea, NATO nu măsoară în prezent cheltuielile pentru noua categorie mai largă de investiţii legate de apărare şi securitate – deci nu există o măsurătoare de referinţă.
Dar ţările NATO au cheltuit peste 1,3 trilioane de dolari pentru apărarea de bază în 2024, în creştere de la aproximativ un trilion cu un deceniu mai devreme, în preţuri constante din 2021. Dacă statele NATO ar fi cheltuit 3,5% din PIB pentru apărare anul trecut, ar fi ajuns la aproximativ 1.750 de miliarde de dolari.
Astfel, atingerea noilor obiective ar putea însemna, în cele din urmă, cheltuieli cu sute de miliarde de dolari mai mari pe an, comparativ cu cheltuielile actuale.
DE CE ŢĂRILE NATO ÎŞI MĂRESC ACUM CHELTUIELILE?
Războiul continuu al Rusiei în Ucraina, îngrijorările cu privire la o posibilă ameninţare viitoare din partea Rusiei şi presiunea SUA au determinat multe capitale europene să crească investiţiile în apărare şi intenţionează să le crească şi mai mult în următorii ani.
„Rusia ar putea fi pregătită să folosească forţa militară împotriva NATO în termen de cinci ani”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul acestei luni.
Europa se pregăteşte, de asemenea, pentru posibilitatea ca SUA, sub preşedinţia lui Donald Trump, să decidă să îşi retragă o parte din trupele şi capacităţile din Europa.
„America nu poate fi peste tot, tot timpul, şi nici nu ar trebui să fim”, a declarat secretarul american al apărării, Pete Hegseth, la începutul acestei luni.
PE CE VOR FI CHELTUIŢI NOII BANI?
Luna aceasta, NATO a convenit asupra unor noi obiective de capacitate pentru membrii săi – tipurile de trupe, unităţi militare, arme şi echipamente pe care NATO consideră că aliaţii ar trebui să le deţină pentru a se apăra pe ei înşişi şi alianţa.
Aceste obiective sunt clasificate, dar Rutte a declarat după ce au fost aprobate că alianţa trebuie să investească mai mult în domenii precum „apărarea aeriană, avioanele de luptă, tancuri, drone, personal, logistică şi multe altele”.
ESTE TOATĂ LUMEA DE ACORD?
Nu chiar. Premierul spaniol Pedro Sanchez susţine că ţara sa îşi poate atinge obiectivele în materie de capacitate militară cheltuind doar 2,1 % din PIB.
Guvernul său a aprobat proiectul de declaraţie a summitului cu noul obiectiv de cheltuieli, dar a precizat că nu intenţionează să cheltuiască atât de mult. Oficialii NATO spun că Sanchez nu are posibilitatea de a se retrage – cheltuielile Spaniei vor fi monitorizate şi, dacă nu investeşte suficient pentru a îndeplini obiectivele militare, va trebui să le îmbunătăţească.
Diplomaţii şi analiştii se aşteaptă ca şi unele ţări care au aderat la noul obiectiv să nu le atingă. Dar, în mod public, acestea au insistat că sunt angajate.
Slovacia trebuie să îşi rezerve dreptul de a decide cât de repede va creşte cheltuielile pentru noile obiective ale NATO pentru 2035, iar orice creştere a cheltuielilor de anul viitor va merge către proiecte cu dublă utilizare, precum drumuri şi spitale, a declarat luni prim-ministrul Robert Fico.
Italia va respecta noul obiectiv NATO de a cheltui 5% din produsul intern brut pentru apărare şi securitate, a declarat luni prim-ministrul Giorgia Meloni, dar va avea nevoie de 10 ani pentru a face acest lucru şi doreşte modificări ale normelor bugetare ale UE pentru a face acest lucru posibil.
Germania va creşte cheltuielile pentru apărare la 3,5% din producţia economică până în 2029, finanţate printr-un program de împrumut de aproape 400 de miliarde de euro, au declarat luni surse, cancelarul Friedrich Merz încercând să trimită astfel un semnal puternic înaintea summitului NATO,
DE UNDE VOR VENI BANII?
Fiecare ţară NATO va decide singură de unde va găsi bani pentru a investi mai mult în apărare şi cum îi va aloca.
Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a încerca să facă mai uşor pentru ţările membre să cheltuiască pentru apărare.
UE permite membrilor să majoreze cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB în fiecare an, timp de patru ani, fără a lua măsurile disciplinare care ar interveni în mod normal atunci când deficitul naţional depăşeşte 3% din PIB.
Luna trecută, miniştrii UE au aprobat, de asemenea, crearea unui fond de armament în valoare de 150 de miliarde de euro care să utilizeze împrumuturi comune ale UE pentru a acorda împrumuturi ţărilor europene pentru proiecte comune de apărare.
Unele ţări europene fac presiuni pentru ca împrumuturile comune ale UE să finanţeze subvenţii – mai degrabă decât împrumuturi – pentru cheltuielile de apărare. Însă acestea au întâmpinat rezistenţă din partea ţărilor conservatoare din punct de vedere fiscal, inclusiv Germania şi Ţările de Jos.
CUM SE COMPARĂ OBIECTIVUL NATO CU CHELTUIELILE PENTRU APĂRARE ALE ALTOR ŢĂRI?
Aliaţii NATO alocă o parte mult mai mică din producţia lor economică pentru apărare decât Rusia, dar, luaţi împreună, cheltuiesc mult mai mulţi bani decât Moscova.
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38% în 2024, ajungând la aproximativ 149 de miliarde de dolari şi 7,1% din PIB, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
China, cu al doilea cel mai mare buget militar din lume, a alocat anul trecut aproximativ 1,7% din PIB cheltuielilor militare, potrivit SIPRI.
CUM SE COMPARĂ CHELTUIELILE PENTRU APĂRARE CU CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE ÎN ALTE DOMENII?
În ţările NATO, apărarea tinde să reprezinte o mică parte din bugetele naţionale.
Cheltuielile militare reprezentau 3,2% din cheltuielile guvernamentale în Italia, 3,6% în Franţa şi 8,5% în Polonia în 2023, conform datelor SIPRI. În Rusia, în acel an, cheltuielile militare reprezentau aproape 19% din cheltuielile publice.
Este primul summit organizat în Țările de Jos, de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în anul 1949. În jur de 9.000 de persoane sunt așteptate să participe la reuniunea la nivel înalt, dintre care 45 sunt șefi de stat sau de guvern, reprezentând lideri ai celor 32 de state membre și ai statelor partenere ale organizației. Acoperirea media a evenimentului este dată de cei 2.000 de jurnaliști din Țările de Jos și străini, menționează https://www.government.nl/.
În marja reuniunii este organizat, timp de două zile, cadrul informal de discuții – Forumul Public NATO, ce reunește șefi de stat și de guvern, miniștri, experți, lideri de opinie, tineri și membri ai mediului academic, însumând circa 500 de participanți care vor discuta temele curente privind pacea și securitatea la nivel nord-atlantic. Forumul Public NATO este găzduit în comun de NATO și Guvernul Țărilor de Jos, în colaborare cu Atlantische Commissie, The Clingendael Institute și The Hague Centre for Strategic Studies, conform https://www.nato.int/. Întreg programul poate fi urmărit prin intermediul platformei online NATO Public Forum Live după ce fiecare utilizator se înregistrează pe site-ul de internet dedicat.
Totodată, la 24 iunie, are loc Forumul Industriei de Apărare în cadrul Summitului NATO, în care miniștrii apărării, experți în domeniul apărării și reprezentanți ai industriei de apărare din țările NATO vor discuta pe marginea aspectelor care vizează inovarea, cooperarea și modalitățile de consolidare ale acestui segment al economiei, respectiv industria de apărare, conform www.government.nl. Evenimentul este organizat de ministerul apărării din Țările de Jos și de NATO, în cooperare cu Confederația angajatorilor și industriei din Țările de Jos și cu ministerul afacerilor externe din această țară, potrivit https://www.nato.int/.
În seara zilei de 24 de iunie, vor fi organizate două sesiuni de discuții la World Forum, prilej cu care miniștrii de externe din statele NATO vor lua parte la dineul de lucru la nivelul Consiliului NATO-Ucraina. Discuțiile se vor desfășura și în formatul miniștrilor apărării în cadrul unui dineu de lucru la nivelul Consiliului Nord-Atlantic. În seara respectivă va fi organizată o recepție pentru toți miniștrii participanți la discuții.
Tot în seara zilei de 24 iunie, regele Willem-Alexander și regina Maxima ai Țărilor de Jos vor găzdui cina informală regală pentru șefii de stat și de guvern din statele NATO. Sunt invitați, de asemenea, să participe premierii Australiei, Republicii Coreea, Noii Zeelande și Ucrainei, președintele Consiliului European Antonio Costa și șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
La 25 iunie, se desfășoară cea mai importantă reuniune la nivelul summitului, în cadrul formatului Consiliului Nord-Atlantic, condus de secretarul general Mark Rutte, în care șefii de stat și de guvern discută cele importante subiecte care vizează Alianța Nord-Atlantică. Consiliul Nord-Atlantic este cadrul decizional cel mai important al organizației, care stabilește măsurile politico-militare viitoare ale NATO și adoptă documentele strategice în baza cărora organizația își desfășoară acțiunea viitoare. Principalele teme anunțate pentru agenda Consiliului Nord-Atlantic vizează în mod special creșterea alocărilor bugetare pentru înarmare și a producției industriei de apărare, dedicată munițiilor și tehnologiei destinată apărării. Vor fi discutate, de asemenea, măsurile de descurajare și de apărare pe fondul amenințărilor hibride în contextul conflictului din Ucraina, aflat în vecinătatea flancului estic al NATO, dar și teme precum forțele și capabilitățile de apărare ale organizației, indică site-ul oficial al organizației.
La finalul discuțiilor, secretarul general al NATO olandezul Mark Rutte, alături de reprezentanți ai guvernului Țărilor de Jos și ai altor state NATO vor susține conferința de presă pentru prezentarea concluziilor discuțiilor ale tuturor temelor abordare, care vor fi sintetizate în declarația și comunicatul oficial al summitului, menționează www.government.nl.
În cele două zile ale summitului, statele membre și partenere NATO vor purta discuții și în format bilateral pe subiecte de interes comun.
***
Liderii din statele NATO s-au reunit pentru prima dată la nivelul organizației chiar cu prilejul ceremoniei de semnare a Tratatului Nord-Atlantic la Washington, în 4 aprilie 1949, dar acest eveniment nu a constituit un summit în sine ci data înființării Alianței. Primul summit la care au participat liderii NATO a avut loc la Paris, în 1957, menționează www.nato.int.
Cel mai recent summit NATO a avut loc la Washington DC, la 9-11 iulie 2024, prilej cu care a avut loc și aniversarea celor 75 de ani de la înființarea organizației. Summitul s-a axat pe trei teme principale: consolidarea apărării și descurajării NATO, intensificarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina și adâncirea parteneriatelor NATO. S-a convenit, la summitul de la Washington, asupra unui ajutor de bază minim de 40 de miliarde de euro în decurs de un an, în cadrul anunțatului program de asistență de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Aliații au convenit asupra stabilirii instrumentului Asistență de Securitate și Pregătire pentru Ucraina pentru coordonarea furnizării echipamentului militar și a pregătirii pentru statul ucrainean și, totodată, a fost confirmată crearea Centrului de Educație, Pregătire și Analiză NATO-Ucraina cu rol de identificare și aplicare a lecțiilor învățate și de creștere a interoperabilității Ucrainei cu NATO. Cu prilejul summitului de la Washington DC, Suedia a participat pentru prima dată în calitate de aliat NATO, conform www.nato.int.
