Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit joi, a aprobat Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, document care are ca scop principal furnizarea de informații ușor de înțeles atât instituțiilor, celor familiarizați cu domeniul apărării și securității naționale, cât și celor mai puțin avizați.
Potrivit unui comunicat de presă primit de la Administrația Prezidențială, informațiile vizează modul în care statul se angajează să asigure apărarea și securitatea țării și a cetățenilor săi.
Ghidul cuprinde un glosar de termeni destinat stabilirii unui limbaj comun și facil tuturor celor interesați, procedează la explicitarea unor concepte și termeni, precum securitatea națională extinsă sau cultura de securitate, pentru evitarea confuziilor în percepția acestora, prezintă arhitectura actuală a sistemului național de securitate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice naționale promovate de Strategia Națională de Apărare a Țării, propune unele repere menite să faciliteze actualizarea cadrului legislativ în domeniul securității naționale, consolidarea coordonării unitare a acestui sector de activitate și atribuirea unui caracter flexibil care să permită adaptarea la fluctuațiile mediului de securitate, precizează sursa citată.
Conform comunicatului, o parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naționale de Apărare a Țării, document de orientare strategică în baza căruia CSAT asigură organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă, în conformitate cu prevederile Constituției.
O altă temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale pentru anul 2016.
Membrii Consiliului au aprobat, totodată, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2016.
Anul viitor, forţele armate ale României vor continua participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, OSCE şi ONU, realizând două misiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săi şi promovarea stabilităţii regionale şi globale.
Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan – Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani.
Forţele puse la dispoziţie, în anul 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, numără 1181 militari, cu 158 de militari mai mult decât anul acesta. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, în anul 2016, un număr de 1530 de jandarmi şi poliţişti, din care 1054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi la ordin. Comparativ cu anul 2015, numărul acestora este mai mic cu 91 de jandarmi şi poliţişti.
Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analiza şi aprobarea măsurilor adoptate de România pentru punerea în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2014 – septembrie 2015. Consiliul a constatat că instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au pus în aplicare, în perioada de referinţă, sancţiunile stabilite prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat Strategia de Informaţii 2015 – 2019 a Serviciului Român de Informaţii, document care stabileşte misiunile şi direcţiile de acţiune ale Serviciului, asigurând implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în acord cu evoluţiile mediului de securitate.
În acelaşi context, membrii Consiliului au stabilit următoarele etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile tipuri şi niveluri de ameninţare teroristă, precum şi racordarea la reglementările europene şi internaţionale în materie.
Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a analizat propunerile de buget pentru anul 2016 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, acestea fiind avizate.
În finalul şedinţei, membrii Consiliului au aprobat Programul de activitate al CSAT pentru anul 2016, document necesar realizării obiectivului constituţional al Consiliului, de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.
La ședință au participat premierul Dacian Cioloș, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Grigore Borc, ministrul Apărării Naționale, Mihnea Ioan Motoc, ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ministrul Justiției, Raluca Alexandra Prună, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, directorul Serviciului de Informații Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, șeful Statului Major General, generalul Nicolae-Ionel Ciucă, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, Mihai Șomordolea.
Au mai participat ca invitați directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Marcel Opriș, și directorul Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu.
