A doua jumătate a lunii februarie a adus interesante clarificări privind cazul colonelului sirian Harmush Hussein, care a dezertat din armata ţării sale, în luna iunie 2011 şi s-a refugiat în Turcia. Ulterior a fost…răpit şi predat serviciului secret sirian, în septembrie 2011.
Hossein Harmoush-colonelul sirian predat de serviciul secret turc autorităţilor de la Damasc
Probele dezvăluite în ultimele săptămâni indică faptul că agenţia de spionaj a Turciei – Organizaţia Naţională de Informaţii/MIT – a fost aceea care a organizat arestarea şi predarea ofiţerului sirian menţionat, către autorităţile de la Damasc.
Motiv pentru care, la 2 februarie a.c., un agent al MIT a fost arestat, ca să răspundă întrebărilor procurorului desemnat pentru acest caz.
În plus, o serie de oficiali, din ierarhia Organizaţiei Naţionale de Informaţii – suspectaţi de complicitate la răpire – au fost chemaţi să clarifice modul în care colonelul Hussein a ajuns în mâinile agenţilor secreţi sirieni.
Seriozitatea interogatoriilor luate oficialilor MIT a fost dovedită de faptul că, două zile mai târziu, procurorul a acuzat cinci persoane pentru comiterea de infracţiuni incluzând spionajul politic şi privarea de libertate.
Ancheta nu doar că merge mai departe, dar pare a implica şi persoane din conducerea agenţiei turce de spionaj, al cărei renume este acum serios afectat de acest caz.
După cum afirmă cotidianul turc “Ziua Zaman”-ului, la nivelul guvernului s-a creat o agitaţie finalizată prin impunerea unui amendament legislativ menit a limita efectele unei crize ce ar fi putut declanşa o criză politică.
Despre ce amendament est vorba?
De acum înainte este nevoie de aprobarea premierului Recep Tayyip Erdogan pentru orice investigaţie în interiorul MIT. În acest mod, fidelii lui Erdogan, din conducerea agenţiei turce de spionaj, precum Hakan Fidan – omul său de încredere – sunt scoşi, momentan, din ecuaţia anchetei menite a elucida cazul colonelului sirian.
Teoretic, oficialii turci implicaţi în acest dosar – scandalos pentru opinia publică naţională – par a fi fost puşi la adăpost. Dar jurnalişti precum Abdullah Bozkurt afirmă că viaţa a demonstrat că nimic nu rămâne secret pentru totdeauna şi graţie Internetului vor fi puse în circulaţie, mai devreme sau mai târziu, mărturii vizând motivaţiile răpirii şi returnării autorităţilor siriene a colonelului Harmush Hussein.
Scandalul a fost declanşat atunci când Gofan Hicazi, soţia ofiţerului sirian a reclamat locţiitorului guvernatorului din Altinozu – unde se află tabăra de refugiaţi, în apropierea frontierei cu Siria – că soţul ei a fost preluat de o maşină a MIT. Lucru confirmat de caseta video înregistrată – pe 29 august a.c. – de camera de filmat instalată pentru securitatea refugiaţilor. Într-una dintre secvenţe se zăreşte şi chipul agentului secret acum arestat.
Iritarea presei de la Ankara s-a amplificat atunci când s-a aflat, în a doua decadă a lunii februarie 2012, că însuşi şeful MIT, Hakan Fidan a făcut o deplasare la Hatay, pe 3 decembrie 2011, pentru a vorbi cu guvernatorul de acolo, Celalettin Lekesiz, despre acest caz.
La întrebările fireşti, ale jurnaliştilor turci, cu privire la rostul acestei vizite a liderului MIT, explicaţiile oferite au stârnit iniţial râsul, apoi indignarea presei: Fidan s-a dus la guvernatorul amintit pentru ca să îl avertizeze cu privire la activitatea de spionaj derulată la frontiera turco-siriană de… agenţi francezi şi israelieni!
Pe surse, evident neoficiale, s-a aflat că şeful MIT l-ar fi convins pe guvernator să nu spună nimic despre întâlnirea lor şi să lase pe agenţii turci să continue să lucreze cu dezertori sirieni racolaţi în asemenea tabere de refugiaţi.
Bomboana pe colivă? Când procurorul era pe punctul de a identifica agentul filmat de camera video, acesta a fost concediat din MIT, pe 1 februarie a.c., ulterior fiind dovedit, de procuratură, că el l-a preluat, cu maşina, pe colonelul sirian.
Cotidianul turc “Radical” a informat că procurorul mai avea dovezi privind alţi doi ofiţeri cu grade superioare, din cadrul agenţiei turce de spionaj, pe care dorea să îi interogheze şi, la nevoie, chiar să emită mandat de arestare pe numele lor. Numai că aceştia s-au ascuns în sediul MIT, din Ankara, unde au aşteptat intrarea în vigoare a amendamentului legislativ menţionat, în baza căruia au căpătat imunitate, scăpând astfel de urmărirea penală!
Culmea ghinioanelor – pentru premierul turc – este că şi ministrul său de externe a fost acuzat, în presă, de implicare în muşamalizarea acestui caz. Motiv pentru care, pe 15 septembrie 2011, la două săptămâni după răpirea colonelului sirian, ministrul a dat o declaraţie scrisă, în care nega orice conexiune cu acest caz.
Dincolo de dezminţirile oficiale, returnarea colonelului Harmush a constituit o victorie propagandistică a regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, mărturisirea sa forţată – în care admite “crimele” contra guvernului de la Damasc – fiind filmată şi difuzată de postul de televiziune oficial, pentru a descuraja alte dezertări din armată.
Harmush Hussein a fost printre primii ofiţeri superiori sirieni care a refuzat să mai execute ordinele criminale. El s-a refugiat în Turcia, împreună cu alţi membri ai unei unităţi militare, învinuită de represiunea efectuată contra manifestanţilor din oraşul Jisr al-Shighour.
Mai mult, pe timpul exilului, el a fondat Brigada Ofiţerilor Liberi, care ulterior a devenit parte a Armatei Siriene Libere, condusă de un alt dezertor – colonelul Ryadh al-Asaad. Ce s-a întâmplat cu colonelul Harmush? Conform unei informaţii neconfirmate încă a fost executat, prin împuşcare, pe 30 ianuarie. Procurorului de caz i s-a cerut – de către presa revoltată – să solicite imediat permisiunea permierului Erdogan pentru găsi adevăraţii vinovaţi în cadrul MTI.
Care, în cazul răpirii colonelului sirian nu au acţionat în interesul naţional al Turciei, ci au umbrit poziţia oficială a guvernului de la Ankara, cu un act ce generează o firească întrebare.
Erdogan îl critică public pe preşedintele Siriei şi pe ascuns îl sprijină prin serviciul secret turc?
