Directorul SRI, George Maior, a declarat, intr-un interviu acordat cotidianului „Romania libera„, ca atat baza americana de langa Constanta, cat si discutiile despre scutul american antiracheta „au suscitat interes din partea unor actori aflati la rasaritul granitei Romaniei si nu numai”. Spionii trimisi in Romania sunt interesati de informatii din interiorul UE, NATO, dar si de proiectele energetice ale tarii.
Intrebat daca acceptul Romaniei de a gazdui elemente ale scutului antiracheta a creat agitatie in randul agentilor straini aflati pe teritoriul tarii, Maior a raspuns ca „exista un interes de cunoastere a acestei evolutii strategice din partea multor forte externe, legitima avand in vedere dezvoltarea strategica pentru Europa a proiectului scutului antiracheta”.
El a mentionat ca acest fenomen s-a petrecut si cand s-a vorbit despre proiectul scutului in Polonia si Cehia.
„In acest context, este important sa se transmita mesaje consonante cu realitatea. Este vorba despre un sistem defensiv care nu poate avea functii ofensive. Este in interesul actorilor zonali, inclusiv Rusia sau Ucraina, sa nu priveasca negativ aceasta evolutie, data fiind amenintarea clara, neconventionala, dar extrem de posibila a unui atac cu rachete cu raza medie si scurta de actiune provenit fie din zona statala sau nestatala. Avem interese comune in spatiul euroasiatic pe care trebuie sa le intelegem ca prioritati de securitate pe termen lung, dincolo de eventualele controverse ridicate de proiect in prezent”, a adaugat directorul SRI.
Solicitat sa precizeze de unde sunt agentii straini cei mai preocupati de amplasarea unui scut american antiracheta in Romania, George Maior a spus ca nu poate pronunta nume, dar, intrebat din ce zona geografica provin, a mentionat ca „exista un interes din partea unor actori aflati la rasaritul granitei Romaniei si nu numai”.
Raspunzand la intrebarea daca interesul agentilor acestor tari s-a precipitat si dupa amplasarea bazei americane de langa Constanta, directorul SRI a raspuns afirmativ. „Intotdeauna dezvoltari de nivel strategic si militar genereaza si interes pentru cunoastere, pentru a culege, pana la urma, informatii pertinente, despre ceea ce inseamna atitudinile unui stat”, a afirmat el.
Solicitat sa preciezeze daca este vorba despre agenti straini care reprezinta „tari ostile” Romaniei, George Maior a spus ca nu s-ar referi la tari ostile, ci la interese puternic individualizate ale unor state, care nu totdeauna sunt convergente cu ale noastre.
Intrebat de unde vin cei mai multi dintre acesti agenti secreti care spioneaza Romania, el a mentionat ca plasarea geografica a Romaniei si potentarea acestei amplasari in contextul actual al competitiei pentru resurse energetice face din Romania „un subiect de cunoastere”. „Acest interes provine din zona de Rasarit a frontierei noastre”, a precizat el.
„Uneori se mitologizeaza mult in media acest aspect, dar reflecta o realitate. Interesele sunt legate de dezvoltarile din UE, de pilda, pozitionarea Romaniei in acest context, interese legate de NATO, de dezvoltarile energetice”, a mai spus el, intrebat care ar fi punctele de interes.
Agentii de influenta ai unor servici straine actioneaza in Romania
Intrebat daca exista agenti de influenta ai unor servicii straine care au posibilitatea sa sustina anumite campanii de presa in Romania, George Maior a raspuns ca intotdeauna in istoria serviciilor secrete a existat aceasta preocupare ca, prin masuri subtile, de tip propagandistic sa se formeze o perceptie a opiniei publice in favoarea unor interese clar definite.
„Va dau un exemplu, urmariti cu atentie la nivel analitic dezbaterile pe problema scutului antiracheta si ele vor evidentia interesele asupra acestui subiect”, a adaugat el.
Pe de alta parte, intrebat daca SRI mai are agenti acoperiti in presa, George Maior a spus ca Serviciul are agenti acoperiti in zonele de interes pentru securitatea nationala, la fel cum procedeaza orice serviciu din zona UE sau NATO.
„Orice agent acoperit are rolul de a culege informatiile necesare exclusiv pentru securitatea nationala, fara conotatii politice sau mediatice”, a adaugat el.
Directorul SRI nu a dat detalii despre numarul agentilor operativi si al colaboratorilor Serviciului, dar a precizat ca mai sunt in jur de 50 de ofiteri de Securitate care mai lucreaza la SRI si care s-a demonstrat ca nu au avut de-a face cu zona operationala si nu au incalcat drepturile omului. El a mentionat ca acestia erau lingvisti, traducatori, tehnicieni.
Directorul SRI a mai spus, in interviu, ca Romania este confruntata cu doua seturi majore de amenintari: cele neconventionale, de la riscul terorist pana la traficul de droguri sau de persoane, proliferarea armamentelor si, pe de alta parte, amenintari conventionale, generate de instabilitate geopolitica, „iar conflictul din Georgia a evidentiat o astfel de potentialitate in apropierea granitelor noastre”.
George Maior a amintit totodata ca a afirmat, atunci cand a aparut in presa referirea la arhiva DGIPI, ca au existat „scurgeri” si ca ministrul de Interne Vasile Blaga a declansat inca de atunci o ancheta in aceasta privinta. El si-a exprimat speranta ca aceasta ancheta sa se finalizeze pentru ca intereseaza intreaga comunitate de informatii.
De asemenea, intrebat despre existenta unor societati private care ar functiona ca niste servicii secrete, Maior a mentionat ca „la nivel societal se pastreaza unele reflexe ale fostei securiati, uneori chiar in contextul legilor extrem de laxe”.
„In plus, progresul tehnologic face ca milioane de romani sa aiba Smartphones-uri, PDA-uri sau alte aparate care exista pe piata si care pot fi folosite in asemenea scopuri. Nu este atributul SRI sa monitorizeze asemenea fenomene care se intampla pe scara larga. Exista in schimb interceptari cu aparatura ilegala, iar SRI are obligatia de a le detecta si a informa Parchetul”, a mai spus el.
