Prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele Nicușor Dan scoate la iveală o prezență atipică și controversată: persoane care nu sunt membri ai CSAT, dar au fost invitate să participe la lucrări, ridicând semne de întrebare privind rolul lor real și influența în cercurile decizionale ale statului.
Astfel, pe lângă membrii de drept ai Consiliului – între care premierul Ilie Bolojan, miniștrii Apărării, Internelor, Justiției și Finanțelor, dar și șefii serviciilor secrete – la masa deciziei s-au aflat și:
-
Alex Florin Florența, Procurorul General al României,
-
Marius Ionuț Voineag, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA),
-
Alina Albu, procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT),
-
Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Toți patru ocupă funcții cu greutate în sistemul judiciar și fiscal al României, dar nu sunt membri ai CSAT. Prezența lor la o ședință de rang înalt, în care se discută chestiuni de securitate națională, ridică întrebări legitime: cine stabilește criteriile de acces în cercul restrâns al apărării naționale? Și mai ales: cine are cu adevărat puterea în România de azi?
Conform Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi s-au aflat inclusiv teme sensibile, precum evaziunea fiscală (temă care justifică, formal, prezența șefei ANAF), dar și analiza implicațiilor situației de la Salina Praid, sau evoluția conflictului din Ucraina – subiecte care depășesc atribuțiile directe ale parchetelor.
Criticii vorbesc deja despre o posibilă politizare mascată a justiției, în condițiile în care prezența simultană a celor mai importanți procurori ai țării la o ședință CSAT poate fi interpretată ca un semnal de forță transmis de Cotroceni. Mai ales că, în mod tradițional, ședințele CSAT nu includ membri ai Ministerului Public, decât dacă sunt convocați în mod excepțional pentru informări punctuale – nicidecum pentru participare integrală la deliberări.
Surse apropiate Palatului Cotroceni spun că președintele Nicușor Dan a dorit „o coordonare extinsă” între instituțiile de forță ale statului, în condițiile în care „evaziunea fiscală a atins cote îngrijorătoare și afectează direct bugetul de apărare”.
Totuși, transparența acestei „coordonări” este pusă sub semnul întrebării. Ce anume s-a discutat, cu ce mandat au participat cei patru și care sunt implicațiile reale ale acestor prezențe? Până la o lămurire oficială, rămân suspiciuni și percepții care nu ajută la întărirea încrederii în separația puterilor în stat.
Este de urmărit dacă această prezență va deveni o practică sau doar o excepție care semnalează o schimbare de paradigmă în raporturile dintre justiție, fisc și apărarea națională. Până atunci, rămâne întrebarea: unde se trasează, de fapt, linia dintre legalitate și oportunism politic?
Comunicatul oficial de presă după terminarea ședinței
Luni, 30 iunie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Nicușor Dan.
Prima temă dezbătută în ședința de astăzi s-a referit la impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili.
CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală.
În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.
De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați.
În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare.
În ședința de astăzi, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026.
Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a vizat evoluțiile privind războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România.
În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale.
Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre.
Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare și durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență.
În continuarea ședinței a fost discutat și aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică. Anul trecut, nivelul general al amenințării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil și imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului și modul de adaptare la fluctuațiile și provocările din surse multiple. Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al amenințărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilități critice și riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile și amenințările cibernetice care au reprezentat priorități ale DNSC în 2024.
În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României. Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare.
Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție.
De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.
