Raport Avocatul Poporului. Eliminarea pensiilor ocupaţionale – Constituţia, încălcată (doc)

Avocatul Poporului. Eliminarea pensiilor de serviciu (n. red. – ocupaţionale sau “speciale”) s-a făcut cu încălcarea Constituţiei, iar economiile preconizate s-au transformat în cheltuieli anuale suplimentare de circa 1 miliard de lei.

Potrivit unui Raport Special al instituţiei Avocatul Poporului (RAPORT SPECIAL privind consecinţele eliminării pensiilor de serviciu – citeşte AICI), “sistemul pensiilor ocupaţionale (pensia ocupaţională desemnează suma platită periodic, pe viaţă, dintr-un fond de pensii ocupaţionale, unui participant în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public), ar putea contribui la realizarea pe termen lung a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii prin scăderea presiunii exercitată asupra acestuia. Ne rezervăm dreptul de a considera că existenţa pensiilor ocupaţionale ar fi putut preveni sau cel puţin limita semnificativ efectele create prin recalcularea pensiilor speciale.

Din păcate, aşa cum am menţionat, nici în momentul de faţă nu este reglementat sistemul pensiilor ocupaţionale, deşi în 2011 a fost supus dezbaterii publice un proiect de lege în acest sens, iar în anul 2004 a fost adoptată Legea nr. 249 privind pensiile ocupaţionale, ulterior abrogată prin Legea nr. 204/2006. Mai mult, reglementarea sistemului pensiilor ocupaţionale nu este un simplu deziderat, ci o obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 193 din această lege, ‘Guvernul României trebuie să elaboreze şi să înainteze Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, proiectul Legii privind pensiile ocupaţionale’.”

Potrivit instituţiei Avocatul Poporului, în concluzie, “aplicarea legislaţiei de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituţie ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei”.

Categoriile de pensii de serviciu desfiinţate în prezent sunt:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;

e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;

Ce propune Avocatul Poporului

În Raportul Special se mai precizează: “Având în vedere deficienţele semnalate şi pornind de la multitudinea de sesizări la instituţia Avocatul Poporului ale celor cărora legislaţia de desfiinţare a pensiilor de serviciu le-a adus atingere, ţinând seama de miile de sesizări în instanţă, individuale sau de grup, soldate cu tot atâtea procese pe rol sau închise, ţinând seama de deciziile tribunalelor şi curţilor de apel neuniforme pe această temă unică şi că nici recursul în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 12 decembrie 2011, nu a determinat o clarificare a soluţiilor de abordat, propunem:

(…)Propuneri privind pensiile ocupaţionale

– Elaborarea şi adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, astfel cum prevede art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cel mai scurt timp.

– Legea pensiilor ocupaţionale să prevadă posibilitatea ca şi persoanele care au beneficiat de pensii speciale să adere la sistemul pensiilor ocupaţionale, în vederea suplimentării pensiei acordate de sistemul public cel puţin până la întregirea pensiei avute anterior recalculării, respectiv revizuirii prin Legea nr. 119/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit

“Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie în următoarele aspecte:

Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Articolul din Constituţie se referă în cazul de faţă la dreptul la pensie de serviciu care dispare cu totul şi nu la dreptul la pensie din sistemul asigurărilor sociale de stat. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie. Această premiză nu este reală întrucât pensia de serviciu şi pensia din sistemul public nu reprezintă un singur drept, astfel că în fapt, dreptul la pensie de serviciu a dispărut cu totul! 22

Aşa cum am arătat, până în prezent, categoria pensionarilor în cauză, mai puţin beneficiarii pensiilor militare, beneficiase de 2 drepturi: pensia de serviciu – un drept care includea alt drept, pensia din sistemul public de pensii, ambele obţinute prin efectul a două legi organice diferite. Cu alte cuvinte, dreptul la pensie de serviciu nu a fost restrâns, ci desfiinţat.

Măsura nu a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi, iar în privinţa modului de calcul în cazul pensiilor militare s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.

Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele vor fi majorate dacă cuantumul aflat în plată este inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi vor păstra cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea Curţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul procesului de recorelare a pensiilor din 2005”, se precizează în Raportul Special dat publicităţii de Avocatul Poporului.

Pensiile militare

“Fostele pensii de serviciu de tip militar, reprezentate de 158.000 de beneficiari dintr-un total de 170000 pensii de serviciu se plăteau integral din bugetul de stat prin bugetele ministerelor respective. Acum ele se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, mărind deficitul acestuia şi degrevând bugetul de stat. Contribuţiile actualilor angajaţi militari compensează într-un procent foarte mic cheltuielile cu pensiile, în cuantum superior celui din 2010, urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul Fiscal căruia îi revine drept atribuţie şi “analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări atât înainte de aprobarea de către Guvern cât şi înainte de transmiterea la Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie: “Cu toate că iniţial exerciţiul bugetar de recalculare a pensiilor de serviciu anticipa conform calculelor Ministerului Muncii economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalcularii de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat în 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%).

Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă”.