Akira Yoshizawa e numele pe care nu îl poţi neglija când vorbeşti de Origami. Nici Google nu l-a uitat, la împlinirea a 101 ani de la naşterea niponului, literele logo-ului sunt realizate din diverse origamiuri.
AKIRA YOSHIZAWA (foto: origamisan.org)
Arta îndoirii hârtiei este nu este doar parte a disciplinelor pedagogice care dezvoltă indemânarea, ci pentru japonezi are şi o latură spirituală. În decursul lungii sale cariere, Akira Yoshizawa a creat peste 50000 de modele diferite de origamiuri. El nu s-a folosit niciodată de foarfeci, lipici sau alte ajutoare pentru modelele sale. Scopul său a fost să transmită emoţie şi sentimente, chiar dacă asta însemna ca dragonii săi zburături, cocorii lui graţioşi şi gorilele sale leneşe să nu respecte realitatea întocmai.
Una din cele mai importante contribuţii aduse de Akira Yoshizawa tehnicii de pliere a hârtiei, a fost tehnica de îndoire udă. Hârtia umezită în prealabil este mult mai uşor de manipulat şi ajută la crearea unor forme ce aduc acestă artă mai aproape de sculpura. Această tehnică este folosită în general doar cu hârtie de origami mai groasă, hârtia tradiţională de origami, fiind mult mai subţire.
În 1954, prin „Atarashii Origami geijutsu”(New Origami Art), Akira Yoshizawa introducea un nou sistem de reprezentare a ordinii şi modului de îndoire necesar obţinerii anumitor forme. Astfel, el s-a folosit de un sistem de diagrame în care sunt incluse liniile punctate şi haşurate pentru a indica îndoiri de tip munte şi vale, precum şi simboluri pentru a anunţa locul unde trebuie umflată sau rotunjită hârtia. Întrucât lista de simboluri a fost întregită de Samuel Randlett şi Rober Harbin, sistemul poarta acum denumirea Sistemul Yoshizawa-Randlett.
Artisul care în timpul celui de-al doilea război mondial crea origamiuri pentru a îşi înveseli camarazii, a decedat chiar în ziua în care împlinea 94 de ani pe 14 martie 2005. Contribuţiile sale aduse artei plierii hârtiei au ajutat la obţinerea unor obiecte de artă remarcabile din hârtie.
În Noiembrie 1999, Fundaţia Aripi pentru Pace a creat cel mai mare cocor de hârtie, acesta având aproximativ 65 de metri în lăţime şi cântărind aproape 800 de tone. La polul opus, cel mai mic origami de tip cocor a fost creat de japonezul Naito şi a fost creat din o hârtie de 0.1 pe 0.1 mm. Naito a realizat cocorul lucrând la un microscop cu unelte speciale construite chiar de el.
Când s-a sărbătorit anul şarpelui în 2001, în Singapore, a fost creat un şarpe de hârtie lung de 45 de metri. În 2005 s-a ajuns chiar la inventarea unei noi arte, Baby-gami, adică arta învelirii păturii în jurul nou-născuţilor. Cartea publicată de Chronicle Books pe această temă, prezintă metode de învelire stilizate şi cât mai la modă, de folosit de părinţi atunci când vor să care copilul într-o pătura.
În România, ca semn de respect şi prietenie faţă de poporul japonez ca urmare a marelui cutremur din Estul Japoniei din 11 martie 2011, tehnicile lui Akira Yoshizawa vor putea fi folosite la un eveniment de origami şi kirigami organizat pe 16 martie. Atelierul de origami şi kirigami organizat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, va avea loc vineri, la sediul Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, începând cu ora 10:00.
