95 de ani de la unirea Bucovinei cu România

Felicitari!

Felicitari si pentru „Canta cucu-n Bucovina” care cred ca e cel mai emotionant cantec de jale bucovinean…

M-ati lasat fara cuvinte…

95 de ani de la unirea Bucovinei cu Romania nu e un moment care sa ne bucure! DELOC ! Intreaba orice roman despre acest eveniment istoric si vei vedea ca respectivul va da din umeri plictisit si fara nici un interes. E si normal. Bucovina nu mai reprezinta pentru romani vreun interes. Chestia cu Unirea e deplasata, e depastita, nu ne mai intereseaza pentru ca, in situatia de azi, a vorbi despre unire e desuet. Romanii se conisdera ORICUM uniti. Frontiera nu mai reprezinta APROAPE nimic. Da? Frontierele Romaniei nu sunt acolo pentru romani ci pentru aia care fug din tarile arabe sau din Africa. Pentru romani nu mai reprezinta nimic. E vreun moldovean oprit la frontiera cind acela incepe sa vorbeasca cu vamesul : „Şi faşi bri? Cari-i nicazu’ ?” „Şe să faşim, bri? ne descurcam cum putem şi noi aişa!” Adica, treaba e clara, nu poti sa-l intrebi pe un roman de pasaport cind vine in Romania. Il lasi sa treaca pentru ca el nu vine dintr-o tara intr-alta, ci el se plimba in tara lui. Si acest lucru e independent de realitatea Europeana. Nu mai pot vamesii de la Prut de ce zice Putin sau Barroso. Realitatea de-acolo, de la vama e alta, taticu. Acolo romanului i se rupe-n paispe de „tratate”, de „intelegeri”, de „clauze”. Esti roman?, da-i bice si du-te undei ai treaba, taticu, ca oricum esti acasa. Chestia cu recunoasterea OFICIALA a unirii nu ne mai intereseaza. O sa se faca in birourile europene asaaa, ca si cum ai spune : „iara e ceata la Londra, ce ne mai facem in cazul asta? Hai sa scriem dracului o data actul ala prin care recunoastem unirea taranailor alora din Moldova”. Adica, va fi o chestie absolut plictisitoare care nu va interesa pe nimeni din vreo cancelarie din vestul Europei, ei, oricum, percepindu-ne ca pe niste loaze mizerabile. Cui ii pasa ca doi maidanezi se unesc? Î ? Aaa, daca naste printesa Marii Britaniei?, daa, e un eveniment, taticu, e toata lumea inebunita sa afle detalii sa vaza cum e cum nu e, dar cind vine vorba de unirea Bucovinei cu Romania? Toata lumea isi strimba buzele in sus si dau din umeri cu lehamite si scirba : da-i dracului, sa se uneasca ca si-asa sunt niste idioti! Adica, uniti sau neuniti tot aia suntem in ochii lor. Pentru „ăia” unirea nu reprezinta ABSOLUT nimic. Pentru noi?, nici pentru noi nu e prea mare scofala pentru ca peste noi, romanii, ca popor, s-a asternut aceasta ceaţă densă, lipicioasă, inecacioasă, a dispreţului, a lehamitei, a nepăsării. Nici un eveniment deosebit nu ne mai scoala din amorţeala noastra milenara. Nu stiu, dar eu cred ca nici venirea vreunor extratereştrii nu mai poate fi un eveniment care sa ne trezeasca vreun interes. Extraterestii? Ce mare scofala? Stiam or’cum că-s p’undeva, ce mare scofala daca abia acu’ au venit?

Daca mai interesaza pe vreun roman ceva, apai acel ceva nu este decit razboiul Voiculescu-Basescu. Dar nu la nivelul ca sa participe, doamne fereste, nu! Interesul romanului pentru acest razbel este precum interesul unui ciine care sta la umbra si priveste un elicopter zburind. El nu pricepe ce se intimpla, dar se uita si, mare atentie, asteapta. Asteapta cuminte si rabdator sa vaza cum se va sfirsi, pentru ca, pina la urma, si ciinele si romanul stie ca se va sfirsi. Asa am reusit sa trecem si prin istorie : asteptind! Cuminti, plictisiti, rabdatori si nepasatori, am fost spectatorii propriilor noastre tragedii. N-a fost ocupatie care sa nu se plictiseasca la noi! Toti, dar absolut toti cei care au venit peste noi, au dat peste niste oameni total neinteresanti, total inafara normalului, inafara obisnuintei, inafara firescului. Toti care au venit la noi, pentru acelasi interes, s-au innecat ca in niste nisipuri miscatoare. De-abia au mai apucat sa iasa din ele. E ceva aici, in aceasta parte uitata de lume, care are ceva din Gaurile Negre din univers. Normalul se transforma in anormal, certitudinea in incertitudine, firescul in nefiresc, pruna in ţuica si ţuica in crimă. In acest decor, era musai necesar sa apara un Eminescu, nu? Adica, Dumnezeu nu lasa „extraordinarul’ fara un observator genial. Eminescu a fost pentru noi, nu un dar, nu o certitudine, nu un firesc, ci o pedeapsa. De ce? Pentru ca acest Geniu a devenit certificatul nostru de a fi. Noi nu-l meritam pe Eminescu si este o impietate sa-l folosim pentru a ne certifica existenta sau dreptul de a fi ca popor. Nu! Eminescu a fost pentru noi un accident, noi, romanii l-am pedepsit pe Eminescu si nu l-am folosit asa cum ar fi facut orice tara normala sau civilizata mai spre vest de noi cu vreo mie de kilometri ! SA FIE CLAR! Noi nu-l meritam pe Eminescu. Ne tot dam de ceasul mortii cu acest Geniu, dar ar trebui sa nu facem nimic altceva decit sa tacem din gura si sa-l schimbam pe Eminescu cu Guţa. Da, da! Guţă ne reprezinta pe noi! El se identifica cu felul nostru de-a fi! Auzi la el : „Te iubesc, dar nu pe tine!” Ce demonstratie mai vreti?

Cum se poate ca in tara lui Eminescu sa se nasca doi monstri ca Voiculescu si Basescu?, si amindoi sa poarta acelasi sufix, „escu” ? Crede cineva ca pe acesti doi nemernici ii intereseaza altceva decit cum sa se ucida intre ei? Crede cineva ca Romania mai exista ca tara, altfel decit ca un loc, un teritoriu, o hasna in care acesti doi porci, sa se inmocirleasca, sa se impunga precum berbecii pe seama mizeriei, circului si a foamei a 20 de milioane de nepasatori plictisiti si hamesiti? De-aia spun, universul se stringe si se inghesuie si intra ca prin gitul unei clepsidre prin Romania, locul unde nu se intimpla nimic decit rafuiala acestor doi ordinari, si se revarsa dincolo, asezindu-se cuminte dupa ce-au vazut ce se intimpla la noi.

„Peste toata harmalaia trece-n zbor un fluture”

Cine-i fluturele?, ati ghicit : Ponta ! Ponta e ca un fluture care zboara fara ca cineva sa-l auda sau sa-l sezizeze. El nu face nijmic, nu spune nijmic, nu respira. El rinjeste. Si cind spune ceva despre un lucru serios, sa zicem, despre Holocaust, sau vreun cataclism natural cum e ala din Filipine, el tot cu rinjetul pe fata o face. El ca un juvenit plin de cosuri in care se zbate pofta de femei, rinjind incontinuu pentru ca e „pudic”, rusinos, sfios. Asa fac astia, rinjesc pentru ca ei simt ca tot ce exista inafara lor, inafara de femeie, este neserios, fara interes, „altceva”. Si atunci, ei rinjesc. Rinjesc deamprostii! Uitati-va la razboiul dintre Felix si Base, unde Ponta joaca rol de bocanc. El spune ceva insultator despre Basescu rinjind. Nu poti sa zici : dute-n p…da ma-tii, rinjind. Dar daca totusi o faci, inseamna ca ori esti poponar, ori esti _abagiu, or esti un pulifrici, or toate trei la un loc. Ponta le are pe toate ! El e un gaozar matur, adica, nedezvoltat psihic, ci doar fizic, ajungind la virsta de 40 de ani dar cu mintea unui copil de sase anisori ! El rinjeste ! „Va maresc taxele” El rinjeste! „Marim accizele la benzina”. El rinjeste ! S-a inchis podul de la Vidin pt. ca e o catastrofa? El rinjeste! Nu mai sunt bani de pensii si salarii ? El rinjeste. Avem crestere economica cu medicii in greva generala? El rinjeste. In fata unui astfel de pulifrici, ce kalimera mea sa mai reprezinte pentru roman unirea „cuiva” cu „altcuiva” ? Ponta nu face altceva decit sa pastreze in noi, in romanasii lui, lehamitea, plictiseala, scirba, fata de realitate, fata de ce-ar putea sa ne trezeasca cumva ! Ponta este acel ceva ce ne trebuie, adica, sa fim dar sa nu fim, sa avem dar sa n-avem, sa iesim dar sa nu iesim, sa mergem dar sa stam pe loc. Un fel de uite nu-i ca-n poezia unei fatuci oarecare :

Trec zilele se duc în zbor
Se duc în departare,
Aluneca un nor usor
Pierzându-se în zare.

Si soarele stralucitor
Se duce sa se culce
Si-amurgul serii rãcoros
Se lasã lin si dulce.

Si azi asa si mâine-asa,
Asa e-ntotdeauna
Si zile vin si zile trec
Si asta este lumea!

Vedeti? Aceasta fatuca, pe numele ei Gabriela, a sezizat acest fenomen pur romanesc : statul pe loc in vesnicie. Mergem stind pe loc. Tot ce se intimpla se intimpla prin repetitie fara nimic nou. Asta-i Romania. Totul e la fel desi timpul trece. Nimic nu se schimba. Asa am apucat, asa vom ramine fara sa murim, pentru ca Dumnezeu cu siguranta ne-a uitat si nici nu mai stie ca existam. Ne sculam cu Varanul, ne culcam cu Basescu si intre aceste doua puncte ne huhuim ! Astia suntem, fratilor, si suntem mindri ca suntem asa. Traiasca Unirea ! … Birlad ! 🙂

–– Un …dar … ––

S’avem puterea de-a mai fi odata
In lupta, biruintza sa se vada fapta ..
Neamul prin trezire din sclavie ar afla
TU ca OM – roman – stapin sa stai in EA !!!!
JD-USA