Coşmar nuclear în Japonia: scenariile catastrofă

Tragedia nucleară Fukushima este o premieră mondială. Savanţii spun că omenirea se confruntă cu o situaţie ale cărei consecinţe nu se pot imagina.

Experţii afirmă însă că nu există prea multe asemănări între Cernobâl şi Fukushima. Reactorul nuclear sovietic se afla în plină activitate în momentul exploziei care i-a spart carcasa protectoare. Explozia a fost însoţită de un incendiu alimentat de grafitul din interiorul miezului. Amestecul exploziv a aruncat în aer enorme cantităţi de particule radioactive, la înălţimi de zece kilometri.

Nimic din toate acestea în Japonia.

“Sunt două mari tipuri de accidente nucleare”, explică Olivier Gupta, director adjunct al Autorităţii de Securitate Nucleară Franceză, citat de Le Figaro. “Cele cauzate de o proastă manipulare a miezului, ceea ce a dus la reacţii în lanţ la Cernobâl. Şi accidentele de răcire, cum este cazul acum la Fukushima.”

Este ceea ce s-a produs şi la Three Mile Island, în Statele Unite, în 1979, când reactorul s-a topit dar sarcofagul nu a fost străpuns.

Defectul de răcire care îngheaţă omenirea de frică

Dar la centrala nucleară de la Fukushima aveam de a face cu un accident de răcire fără precedent ca proporţii. Tsunamiul şi, într-o mai mică măsură, cutremurul au devastat regiunea, au distrus reţelele electrice şi de alimentare cu apă, inclusiv pompele şi toate sistemele de răcire ale reactoarelor. Niciodată industria nucleară nu a prevăzut un asemenea scenariu de coşmar. Trei reactoare au început să se topească, iar barele de combustibil uzate de la reactorul 4 nu mai sunt integral acoperite cu apă, iar temperatura creşte fără oprire.

Operatorul Tokyo Electric Power (TEPCO) nu poate să facă mai mult decât să pompeze apă de mare. Iar intervenţiile sunt mult îngreunate şi extrem de periculoase din cauza radioactivităţii mari.

În acest haos, care sunt elementele cheie care vor determina gravitatea accidentului în orele care urmează?

Nimeni nu a prevăzut aceste scenarii

Fuziunea reactoarelor, cauzată de o pană de răcire, poate avea consecinţe mai mari decât se pot imagina.

“Două elemente sunt de luat în considerare”, spune Olivier Gupta. “Pe de o parte, sarcofagul incintei (un înveliş de metal înconjurat de beton) în care este închisă cuva reactorului. Dacă fuziunea este totală, poate provoca fisurarea incintei. Acesta este scenariul–catastrofă, care nu s-a produs niciodată până acum în istoria nucleară. Nici măcar la Three Mile Island. Gaze radioactive, ca xanonul, s-ar răspândi atunci în atmosferă. Odată inhalate, ele sunt rapid eliminate de organism.”

„În caz de fuziune totală, cu sau fără străpungerea sarcofagului, la interiorul cuvei se formează ceea ce se numeşte corium, o magmă extrem de grea de metale şi materiale radioactive care cade la fund. Aceasta nu ar trebui să provoace împrăştierea particulelor radioactive în atmosferă”, spune Olivier Gupta. „Dar este o problemă extrem de greu de gestionat pe o perioadă lungă de timp.

Al doilea element cheie sunt tecile în care este închis combustibilul atomic, aşa cum lemnul înfăşoară mina creionului. Cu cât sunt mai afectate de căldură, cu atât mai mult va creşte radioactivitatea în cuvă, deci şi radioactivitatea vaporilor eliberaţi voluntar, pentru a face să scadă presiunea. Nu se cunoaşte gradul de degradare al acestor teci”, spune Gupta.

Cazul bazinului în care combustibii uzaţi de la reactorul 4 încep să se încălzească, în lipsa apei, este de asemenea inedit. Deznodământul este imprevizibil pe cât sunt de inedite condiţiile apărute. Întreaga tragedie a arătat o mare falie în sistemele de securitate, de vreme ce la Fukushima, ca la toate centralele nucleare din lume, bazinele de depozitare nu au incinte de protecţie.