Preşedintele Klaus Iohannis a precizat marţi că a avut o discuţie foarte consistentă, la Casa Albă, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.
Iohannis a declarat, marţi, că a abordat, în cadrul întrevederii avute la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden, şi subiectul candidaturii sale la şefia Alianţei Nord-Atlantice. „Şi acest punct a fost atins şi împreună am decis să continuăm dialogul”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie acordată presei, la Ambasada României de la Washington.
„Am avut o discuţie foarte consistentă astăzi la Washington, cu preşedintele Joe Biden, la Casa Albă, despre Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite, inclusiv cooperarea în domeniul securităţii, economice şi probleme energetice”, a transmis Klaus Iohannis.
Joe Biden a afirmat că, atunci când era senator, a luptat pentru intrarea României în NATO.
”Aţi întrecut toate aşteptările şi, acum 20 de ani, când v-aţi alăturat NATO şi în fiecare an de atunci naţiunile noastre au devenit tot mai apropiate”, a declarat Biden.
El a mulţumit României pentru găzduirea de trupe americane, pentru asigurarea securităţii pe Flancul Estic al NATO şi pentru sprijinul acordat Ucrainei.
Preşedintele american Joe Biden l-a lăudat marţi pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru lidershipul său şi pentru că a oferit asistenţă de securitate în timpul războiului din Ucraina, în cadrul unei întrevederi la Casa Albă, informează Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aliaţii trebuie să găsească modalităţi pentru a împiedica Rusia să câştige războiul din Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a discutat cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în cadrul întrevederii avute la Casa Albă, despre aprofundarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, menţionând că i-a mulţumit acestuia pentru contribuţia substanţială a Statelor Unite la asigurarea securităţii ţării noastre şi a întregului Flanc Estic al NATO.
„Am discutat cu preşedintele Biden despre Parteneriatul strategic dintre ţările noastre, cum îl putem face mai puternic şi cum îl putem aprofunda, astfel încât să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm în acest context global extrem de complicat. I-am mulţumit preşedintelui Biden pentru contribuţia substanţială a Statelor Unite la asigurarea securităţii României şi a întregului Flanc Estic şi, totodată, la recunoaşterea rolului strategic al Mării Negre, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie acordată presei la Ambasada României de la Washington.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România va continua să sprijine Ucraina, însă a adaugat că, în opinia sa, este ”inacceptabil” ca România să ofere ţării vecine aflate în război singurul sistem de apărare antiaeriană Patriot care este funcţional. Şeful statului a explicat că, în discuţiile avute cu Joe Biden, s-a pus problema ca România să ajute Ucraina cu unul dintre celelalte sisteme Patriot, ”care sunt în faze avansate de operaţionalizare”.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună ziua, și bună seara celor de acasă!
În urmă cu puțin timp am avut, la Casa Albă, o întrevedere foarte bună cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Joe Biden.
Vizita coincide și cu un moment aniversar pentru România, s-au împlinit 20 de ani de când România a devenit stat membru al NATO. Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la înființarea Alianței Atlanticului de Nord.
Am discutat cu Președintele Biden despre Parteneriatul Strategic dintre țările noastre, cum îl putem face mai puternic și cum îl putem aprofunda, astfel încât să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm în acest context global extrem de complicat.
I-am mulțumit Președintelui Biden pentru contribuția substanțială a Statelor Unite la asigurarea securității României și a întregului Flanc Estic și, totodată, la recunoașterea rolului strategic al Mării Negre în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Prezența trupelor americane pe teritoriul țării noastre, într-un număr sporit, reprezintă un factor de siguranță și stabilitate, nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune.
Președintele Biden și-a exprimat aprecierea deosebită față de eforturile consistente pe care România le face în beneficiul spațiului aliat și, totodată, pentru sprijinul continuu pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin facilitarea tranzitului de produse agricole din Ucraina spre piețele lumii.
Subliniez că tema securității nu este doar una strict militară, ci trebuie abordată într-un sens mult mai larg, deoarece de aceasta depind siguranța cetățenilor noștri și susținerea principiilor democratice pe care sunt fondate societățile noastre.
Atât România, cât și Statele Unite împărtășesc obiectivul de a întări relațiile bilaterale și lucrăm în acest sens în domeniul energiei – fiind cunoscută cooperarea strânsă pe care o avem în domeniul nuclear -, al industriei de apărare, în domeniul economic, al IT-ului, în inovare și cercetare, și, de fapt, lista este mult mai lungă.
Desigur, am abordat și problema admiterii României în programul Visa Waiver, aspect foarte important pentru toți cetățenii români. Obiectivul nostru este să îndeplinim toate condițiile pentru includerea în acest program și suntem încrezători că acest lucru se va întâmpla în viitorul nu foarte îndepărtat.
Am discutat, evident, și despre pregătirea Summitului aniversar de la Washington din luna iulie a acestui an și despre obiectivele României acolo. Este important ca la această reuniune să reconfirmăm unitatea și coordonarea transatlantice. Pe lângă sprijinul constant și consistent pe care îl acordăm noi Ucrainei, este esențial să întărim în continuare postura de apărare și descurajare pe Flancul Estic și să avem o abordare consolidată în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.
Un subiect important în discuțiile noastre a fost, bineînțeles, Ucraina. România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar și i-am transmis acest lucru și Președintelui Biden. Prioritatea noastră comună, atât a Uniunii Europene, cât și a Statelor Unite, este aceea de a nu permite Rusiei să câștige acest război în Ucraina.
Acestea au fost pe scurt temele pe care le-am abordat. Dacă dumneavoastră aveți întrebări, poftiți.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Două chestiuni pe care o să vă rog să le lămuriți. În primul rând, având în vedere faptul că ați discutat despre 20 de ani de România în NATO, ați discutat și despre dorința dumneavoastră de a merge la șefia NATO?
Președintele României: Și acest punct a fost atins în discuția noastră tête-à-tête, și împreună am decis să continuăm dialogul.
Jurnalist: Vă susține?
Președintele României: Am decis să continuăm dialogul.
Jurnalist: În ceea ce privește ajutorul pe care România îl dă Ucrainei, ne puteți spune dacă este vorba și despre acele sisteme Patriot? Știți că deja a apărut lucrul acesta în dezbaterea publică din România și cred că e necesară o clarificare.
Președintele României: Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție. Este vorba de un singur sistem Patriot.
Jurnalist: Doar unul îl avem funcțional, știți.
Președintele României: Credeți-mă că știu mult mai multe detalii, dar da, este unul funcțional, care va rămâne în România, celelalte, care sunt în faze avansate de operaționalizare, și despre unul dintre acestea era vorba.
Jurnalist: Domnule Președinte, în privința Visa Waiver, spuneați că avem speranțe că această chestiune se va rezolva într-un viitor nu foarte îndepărtat. Ar putea însemna până la finalul mandatului Președintelui Joe Biden sau cât de apropiat e acest viitor?
Președintele României: Sunt foarte multe discuții tehnice aici. Știți că Visa Waiver nu este o decizie politică, este o decizie care se bazează pe date statistice. Ministerul de Externe de la noi și Ambasada de aici au luat lucrurile foarte în serios. Există campanii de conștientizare, de îmbunătățire a ratei de acceptare și, în acest sens, putem să avem speranța legitimă ca într-un viitor destul de apropiat să se rezolve această chestiune.
Jurnalist: Și, dacă îmi permiteți o a doua întrebare, în privința războiului din Ucraina. E posibil ca România să aibă nevoie de o mărire a cheltuielilor pentru Apărare? Se discută foarte mult, mai multe propuneri venite pe mai multe voci în privința creșterii cheltuielilor de Apărare în statele membre NATO, chiar peste acel 2%.
Președintele României: România stă extraordinar de bine cu decizia de 2,5% din PIB pentru Apărare. Sunt mulți aliați care sunt foarte departe chiar de 2% și, sigur, în măsura în care tensiunile cresc, discuția se va relua și va fi nevoie, și asta am spus-o și în discuția cu Președintele Biden: trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de Apărare trebuie să crească producția, altfel nu vom face față acestei situații.
Jurnalist: Ați spus puțin mai devreme despre faptul că ați prezentat, în discuția pe care ați avut-o, interesele României pentru Summitul NATO, care va fi în iunie. Ne puteți detalia în ce constau aceste interese? Iar, pe de altă parte, știm că există o diferență de viziune între administrația Biden și republicani cu privire la Ucraina, subiect extrem de important pentru noi. Vă veți întâlni și cu cineva din zona republicană tocmai pentru a avea ambele opinii și, în același timp, ambele părți să știe care este poziția României?
Președintele României: Cutumiar este ca Președintele să se întâlnească cu Administrația în funcție și asta am făcut, iar obiectivele României – este o listă întreagă. Unele sunt chestiuni foarte tehnice, dar aș menționa câteva, fiindcă sunt importante și sunt obiective naționale importante: Întărirea Flancului Estic, și asta am pus-o în discuție astăzi. Avem acele Battlegroups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru Apărare, dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de Apărare care este suficientă. Știți foarte bine că ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă, proiectilele de artilerie, și așa ceva nu poate să rămână așa cum este acum.
Deci, Apărare – e clar. Descurajare înseamnă să devenim noi mai puternici, iar pentru asta, da, trebuie să alocăm sume mai mari pentru industria de Apărare, pentru cei care se ocupă de achiziția de sisteme. Dar lucrurile merg mult mai departe. Dacă vrem să avem un sistem funcțional pe Flancul Estic, el trebuie să aibă o acoperire logistică pe măsură. De exemplu, pentru carburant, este un lucru esențial. Orice armată se oprește dacă nu mai are carburant, și noi trebuie să avem un sistem de alimentare pe întreg Flancul Estic. Aceste chestiuni sunt vitale.
Pe de altă parte, strategia pentru Marea Neagră – războiul este în Marea Neagră, este în regiunea Mării Negre, nu în altă regiune. Trebuie să ne concentrăm mai mult, să fim mai concreți, să elaborăm obiective punctuale, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului și, sigur, în final, să ajungem la o pace care satisface și obiectivele Ucrainei.
Jurnalist: Domnule Președinte, cu privire la candidatura dumneavoastră pentru poziția de Secretar General al NATO, ați răspuns puțin mai devreme, continuă discuțiile. Pe de altă parte, se vorbește în mod evident despre faptul că trebuie să se găsească un consens până la Summitul NATO din iulie. În opinia dumneavoastră, există vreun risc ca să nu se întrunească acest consens? Și dacă puteți detalia în vreun fel discuția cu privire la poziția de Secretar General al NATO pe care ați avut-o cu Președintele Biden.
Președintele României: Aceste discuții nu se fac publice și nu o să mă apuc eu să spun ce a spus Președintele Biden. Eu vă spun ce am spus eu acolo. Dar discuția nu a fost una lungă, a fost una relativ scurtă, și, dacă m-ați întrebat dacă există riscul să nu existe consens, da, există riscul. Și tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, să existe doi candidați care, în general, sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie și de competiții puternice. Și, până la urmă, unul dintre cei doi candidați probabil va fi ales următorul Secretar General. Important este să nu amestecăm lucrurile. Au fost unii care au spus că, dacă sunt doi candidați, se rupe unitatea Alianței. Nici vorba de așa ceva! Alianța este puternică, mergem mai departe. Dar este bine să fie doi candidați, pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri și există, evident, șansa să facem lucrurile să meargă mai bine.
Vă mulțumesc!
