Atenția presei internaționale este îndreptată luni spre Orientul Mijliciu, unde există „o mare așteptare legată de ceremonia de semnare a acordului de pace în Gaza, care va avea loc la Sharm el-Sheikh, în Egipt, și care ar putea marca sfârșitul a doi ani de război sângeros între Israel și Hamas”, după cum notează Euronews.
„20 de lideri mondiali se vor reuni în Egipt pentru summitul de pace în Gaza, prezidat de președintele egiptean Abdel el-Sisi și cel american, Donald Trump”, titrează și site-ul Egyptian Streets, detaliind că summitul vine după ce președintele american a anunțat încetarea focului în data de 8 octombrie 2025, ca parte a unui acord negociat între Israel și Hamas și mediat de Egipt, Qatar și Turcia, după negocieri intense. Luni de dimineață este de așteptat să înceapă și eliberarea prizonierilor ținuți în captivitate de Hamas, anunță The Times of Israel, detaliind că Hamas trebuie să-i elibereze pe toți cei 48 de ostatici – 20 vii și 28 despre care se crede că sunt morți – până luni, la prânz. Însă gruparea teroristă a declarat că nu va putea localiza în termenul limită toți ostaticii morți, mai scrie Times of Israel, adăugând că după ce Israelul va confirma că a primit toți ostaticii pe care se așteaptă să îi primească va începe să elibereze în schimb aproape 2.000 de deținuți palestinieni, inclusiv 250 de deținuți pe viață.
Pe celălalt front, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a îndemnat duminică aliații să mențină presiunea asupra Rusiei, în contextul în care atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei continuă, notează Washington Examiner. „Moscova își permite să-și intensifice atacurile, exploatând în mod deschis faptul că lumea este concentrată pe asigurarea păcii în Orientul Mijlociu”, a scris Zelenski pe platforma X. Financial Times dezvăluie, pe de altă parte, ajutorul acordat de SUA pentru ca Ucraina să lovească, la rândul ei, infrastructura energetică a Rusiei. Potrivit unor surse citate de Financial Times, serviciile secrete americane au ajutat în ultimele luni Kievul să traseze rute de zbor și să ia decizii privind altitudinea și sincronizarea pentru a permite dronelor de atac cu rază lungă de acțiune să-și lovească țintele în Rusia. În plus, publicația americană Axios vorbește despre o convorbire telefonică „foarte pozitivă și productivă” purtată sâmbătă între președintele american și cel ucrainean, în cadrul căreia Zelenski l-a îndemnat pe Trump să negocieze un acord de pace, așa cum a făcut în Orientul Mijlociu. Cei doi au discutat, de asemenea, despre potențiala furnizare de rachete de croazieră Tomahawk pentru Ucraina, mai scrie Axios.
Între timp, „SUA și China reaprind războiul comercial, cu accent pe pământurile rare și tarifele vamale”, constată Le Monde, explicând că după ce Beijingul a anunțat noi restricții asupra produselor fabricate în străinătate care conțin pământuri rare chinezești, Donald Trump a amenințat că va impune un tarif suplimentar de 100% de la 1 noiembrie împotriva produselor chineze. „China și-a flexat mușchii. Trump a ripostat. Cam atât despre dezgheț”, titrează The New York Times, comentând că „restricțiile comerciale impuse de Beijing și amenințările tarifare ale președintelui Trump arată cât de repede perioada de acalmie poate fi înlocuită de o confruntare între cele două mari puteri”. Politico observă că Beijingul a ales duminică să mențină o „atitudine sfidătoare” în fața amenințării cu tarife de 100% din partea lui Trump, avertizând că pregătește „măsuri corespunzătoare”. Însă, după cum remarcă The Wall Street Journal, „noul atac tarifar al lui Trump amenință economia fragilă a Chinei”, care înregistra deja o încetinire a avântului economic. Pierderile se resimt și în economia americană. Vineri dimineață, indicele bursier al celor mai puternice 500 de companii americane, S&P 500, se afla la mai puțin de câteva puncte de un nou maxim istoric, însă o singură postare pe rețelele de socializare cu privire la noile tarife ale președintelui Donald Trump a șters într-o singură zi 2 trilioane de dolari din valoarea de piață”, observă CNBS. „Rezultatele arată influența pe care politica comercială unipersonală a președintelui SUA o are asupra economiei globale”, conchide canalul american de televiziune.
În Franța, președintele Emmanuel Macron continuă un „pariu riscant”, desemnându-l din nou pe în funcția de prim-ministru pe Sébastien Lecornu, la mai puțin de o săptămână după demisia acestuia, după cum observă Courrier International, trecând în revistă reacțiile din presa internațională. „Macron îl redesemnează pe acest kamikaze Lecornu pe un câmp de ruine”, comentează „Blick”, estimând că, după o zi de negocieri, Macron a ales în final „una dintre cele mai riscante opțiuni pentru conducerea Franței”. Opinia este împărtășită și de „La Stampa”, care subliniază că este vorba despre „un pariu periculos pentru președintele francez, care, plasându-și din nou încrederea în cel mai loial susținător al său, riscă să fractureze și mai mult o Franță incapabilă, cel puțin în aparență, să depășească instabilitatea politică în care este cufundată”. Președintele Emmanuel Macron „încearcă să calmeze tulburările politice care zguduie țara și care pun în pericol adoptarea bugetului”, analizează „New York Times”, subliniind însă că este „departe de a fi evident că redesemnarea lui Lecornu va contribui cu adevărat la stabilizarea situației”. „Nici măcar nu este sigur” că Sébastien Lecornu „va putea forma un guvern, dar va trebui să se apuce de treabă fără întârziere”, notează BBC. Fiindcă „noul prim-ministru are timp până luni să prezinte Parlamentului bugetul pentru anul viitor”. Iar „dacă Lecornu nu reușește să formeze un guvern, instabilitatea ar putea crește, ceea ce ar afecta și mai mult economia franceză”, avertizează BBC.
(Carolina Ciulu – RADOR)
