In fiecare an, pe 7 ianuarie, sarbatorim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, zi in care il cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos in Iordan. Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia.
Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărătești să fie cinstite și persoanele care au luat parte la evenimente.
Fiul al preotului Zaharia și al Elisabetei, a cărui naștere fusese anunțată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinerețe o viață ascetică (purta o haină confecționată din păr de cămilă și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică), retrăgându-se în deșertul Bethabara unde a petrecut în rugăciune și post. Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia, fapt pentru care este numit Înaintemergător.
Evanghelistul Marcu spune că: „Ieșeau la el tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele (Marcu 1, 5).
Iudeilor care veneau la Sfântul Ioan în pustiul Iordanului le spunea că trebuie să facă roade de pocăință și cele mai cerute dintre acestea erau faptele de milostenie. Îl întrebau mulțimile care veneau la dânsul: „Ce să facem deci?” (Luca 3, 10). Și Sfântul Proroc Ioan le zicea: „Cel ce are două haine să dea celui ce nu are și cel ce are bucate să facă asemenea” (Luca 3, 11).
Cărturarii și fariseii, cei ce se arătau a fi descendenți ai patriarhilor, erau mustrați: „Pui de vipere, cine v-a arătat să fugiți de mânia ce va să fie? Faceți, dar, roade vrednice de pocăință și nu începeți a zice în voi înșivă: Avem tată pe Avraam, căci vă spun că Dumnezeu poate și din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam” (Luca 3, 7-8).
La Sfântul Ioan Botezătorul a venit în cel din urmă Însuși Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ca să fie botezat cu acest botez al pocăinței, iar Sfântul Ioan văzându-L a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era, și eu nu-L știam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă” (Ioan 1, 29-31).
După ieșirea la propovăduire a lui Iisus Hristos, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, și de aici vorbea despre Mesia că este Hristos.
De aici mustra fărădelegile regelui Iudeii Irod Antipa, care trăia cu soția fratelui său Irodiada. Pentru faptul că aducea în fața ochilor mulțimii faptele cele rele ale cârmuitorilor ei, Sfântul Ioan a fost încarcerat și decapitat, la cererea Irodiadei și a fiicei acesteia, Salomeea.
Biserica Creștină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua nașterii (24 iunie) și ziua morții sale (29 august).
Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
