Multi au auzit de scordolea, dar putini sunt cei care stiu intr-adevar ce inseamna. Daca speri sa-ti limpezesti confuzia si te apuci sa cauti prin retetele publicate pe net, mai rau te zapacesti si nu numai ca fiecare isi spune propria impresie despre scordolea, dar cu cit citesti mai mult, cu atit iti supui simturile unor incercari peste putinta lor.
De fapt asta facem si noi, ne dam cu parerea despre un gust sau altul, despre o combinatie sau alta, dar macar am vazut cum se face scordoleaua la ea acasa si anume in bucatariile ucrainiencelor din inima Deltei.Deci, daca e sa credeti pe cineva, aceia suntem noi, cei care am cascat gura la spusele femeilor, am intrebat, am gustat, ne-am minunat si iar am gustat, ba chiar am participat cu toata priceperea si aplecarea noastra la pregatirea bucatelor, le-am filmat si le-am fotografiat si nu am trunchiat citusi de putin realitatea din oalele gazdelor noastre.
Care va sa zica, scordoleaua este o alta mancare de peste si asa cum sunt toate mancarurile impamantenite in zona, este o mancare care la origine a avut lipsa ingredientelor si, de ce sa nu o spunem, saracia pescarilor care aveau peste din belsug, dar cam atat. Si cum oricat ti-ar placea pestele, nu-l poti manca in fiecare zi la fel pregatit, s-a inventat scodoleaua, ca o varietate in meniul pescaresc, dar incropita din ce aveau oamenii la indemana. Daca astazi ne infruptam prin restaurante, la meniurile cu peste, cu sosuri, lamii, capere, maioneze si mai stiu eu ce, in patria pestelui, acesta se mananca cu otet in loc de lamaie si cu usturoi din belsug.
{gallery}gallery/05/scord{/gallery}
Scordoleaua este o mancare a lipovenilor si ucrainienilor din Delta. Proveninta cuvantului este greceasca si vine de la usturoi. Dar pentru ca nimic nu ne mai mira, cu atat mai putin cand e vorba de imprumuturile si transformarile lingvistico-culinare, iata ca scordoleaua de care va vorbesc eu aici, contine ce-i drept usturoi, dar este o mancare de peste cu cartofi.
Cum se prepara
Pentru scordolea ai nevoie de peste alb, sarat si fara oase. Deci nu din ce mititel, pentru ca nu alegi nimic de el. Bucatile mari de peste se fierb in apa sarata sau pui deja la fiert pestele sarat. Oricum ar fi, ideea e ca pestele sa fie sarat si nicidecum afumat cum am mai citit si eu pe undeva. Bucatile de peste se fierb si apoi se curata bine de oase. Asadar nu vom mai avea niste bucati prea mari si aratoase, pentru ca din moment ce l-am luat la mana sa-l alegem de oase, pestele fiert sa sfarama cu gratie la cea mai mica atingere si asta chiar ne convine, pentru ca avem nevoie de bucatele de peste si nu de bucatoaie pe care sa trebuiasca sa le tai cu cutitul ca sa le bagi in gura. Acum sa nu cadeti nici in cealalta extrema si sa il maruntiti ca dat prin masina, ca nici asa nu e bine.
Dupa ce am incheiat cu pestele, il dam la o parte si ne apucam de piure. Pentru ca oricit v-am tinut in sah pana acum, trebuie sa va spunem ca scordoleaua este compusa dintr-un strat de peste si un strat de piure!
Piureul se face insa intr-un fel special, asa cum numai pentru scordolea se face si numai ucrainiencele si lipovencele il bat.
Se pun cartofii la fiert, taiati bucatele mici, nu numai ca sa se fiarba mai repede, dar si ca sa intre in ei gustul apei in care ii punem la fiert. Pentru ca ii punem in apa in care am fiert pestele! In aceasta apa se adauga mujdei de usturoi si cateva linguri de ulei. Mujdeiul se face musai cu putin otet. Iar ca sa va fac pofta mai mare, ca deja sunt sigura ca v-a lasat gura apa, mujdeiul puteti sa il faceti in loc de otet cu putina moare (apa in care se tin sau s-au tinut muraturile)! Acest piure, cum probabil nu ati mai mancat cu alta ocazie, este, de fapt, cheia retetei.
Asezarea si ornarea platoului
Se pun la baza platoului bucatelele de peste sarat, apoi se aseaza piureul facut cu mujdei acrit cu otet sau moare si cu gust de la apa in care a fiert. Deasupra mai puteti sa ornati cu ceva acrituri daca aveti, citeva bucatele de gogosar ca sa dea frumos contrastul de culoare sau cu altceva murat, castraveti sau rondele de morcovi.
Acum, pentru ca am terminat de povestit cum se face si ce inseamna scordoleaua, concentrati-va un pic si imaginati-va cum se intrepatrund gusturile, aromele si senzatiile in platoul cu scordolea si nu in ultimul rind imaginati-va ce bine merge un vinisor usor, alb si rece, baut nu din viciu, ci din necesitatea de a stinge saratura pestelui si iuteala usturoiului! Ca inventatorul retetei a fost indemnat de lipsuri si de dorinta de a nascoci un alt fel de mancare neavand prin preajma decat peste, cartofi, usturoi si cateva linguri de ulei, nu stiu. Dar stiu ca este un fel de mancare pe care trebuie sa-l incercati. Iar acum ca aveti reteta dezvaluita in cele mai mici secrete ale ei, nimic nu va mai poate impiedica. Pofta buna ! Retea o puteti urmari si pe TVR3 la emisiunea «Sarea-n bucate »
