Oamenii au moduri diferite de a trece peste greutăţi, supărări, necazuri. Au şi moduri diferite de a înţelege unele aspecte, fenomene, situaţii.
Au şi moduri diferite de a percepe realitatea, de a vedea culorile, de a simţi gustul alimentelor, de a simţi căldura, frigul, bolile.
Unora le lipsesc unele capacităţi, altora le prisosesc, alţii au capacităţi extrasenzoriale. Unii au o capacitate diferită de a suporta durerea, de a se bucura, de a se manifesta, exterioriza. Au temperamente diferite, viteze de reacţie diferite la diferiţi stimuli şi pericole, reacţionează în mod diferit, găsesc soluţii diferite, percep răul şi binele, frumosul şi urâtul în mod diferit, au scări ale valorilor diferite. Oamenii gândesc diferit, au gusturi diferite, sunt atraşi sau dezagrează aspecte diferite. Oamenii au amprente digitale,verbale, comportamentale, sanguine, biologice, cromozomiale diferite. Practic nu există doi oameni la fel.Nu există nici gemeni identici şi nici clonele nu pot fi identice, deşi au anumite amprente comune. Şi atunci, se pun două întrebări: Cum de ne înţelegem între noi cei care ne înţelegem şi cum de nu ne înţelegem, cei care nu ne înţelegem. Pare paradoxal, dar ambele întrebări, deşi la prima vedere se anulează reciproc, îşi au logica lor.
Este de mirare că la atâta diversitate, la atâtea diferenţe existente între ei, oamenii găsesc totuşi atâtea puncte comune, iar unii dintre ei, dând vina pe sex, găsesc suficiente motive pentru a forma, cel puţin la nivel spiritual, declarativ şi în procentaje diferite, un singur trup, o unitate biologică numită familie. În afară de spaţiu, interese, mediu, timp, scopuri, idealuri, principii, trecut, prezent, viitor, pericole, sentimente, atracţie, nimic nu ne uneşte, (iar ce ne uneşte uneori ne şi desparte) suntem entităţi diferite, cu structuri interne, convingeri diverse. Şi mai mult decât orice ne desparte egoismul şi instinctul de conservare, lupta pentru supravieţuire.
Şi totuşi, având în vedere toate greutăţile, pericolele, diferenţele, piedicile, bolile, relele din lume, cum de nu ne înţelegem, cum de nu ne acceptăm, cum de nu ne tolerăm ?
Pare paradoxal, dar toate aceste diferenţe, toate aceste piedici, ar trebui să ne facă să ne acceptăm, tolerăm şi ajutăm, dacă nu iubi. Pentru că practic, ţinând cont de diferenţele existente între noi, suntem practic înconjuraţi de duşmani şi atunci, şansele de supravieţuire ale fiecăruia ca individ ar fi de 1 la 6 miliarde. Având în vedere diferenţele de dotare fizică şi psihică, materială şi spirituală, şansele diferă practic, dar teoretic toţi avem aceleaşi şanse. Şi atunci ? De ce nu înţelegem că pentru a supravieţui suntem nevoiţi să ne acceptăm, tolerăm, înţelegem, ajutăm şi sprijinim unul pe altul? Există un mecanism, o lege nescrisă care ne adună împreună aşa cum oile la stâna se strâng una în altă, când apare un pericol, din dorinţa de a se proteja, în speranţa că din marea mulţime lupul nu se va putea hotărâ sau îi va fi teamă şi nu se va putea concentra asupra uneia anume, dar există şi o stare de inconştienţă, un imbold autodistrugător care ne face ca atunci când ne credem în siguranţă, când nu sunt alte pericole care să ne adune la un loc, să începem să ne facem rău unul altuia şi să încercăm să ne mărim sfera de influenţa, spaţiul vital, de parcă nu ne mai ajunge pajiştea.
Omul, cea mai fioroasă şi periculoasă formă de viaţă de pe planeta Pământ este singura care se autodistruge cu bună ştiinţă şi care în ciuda unei inteligenţe (autoatribuite de altfel), nu învaţă din greşeli, nu învaţă din istorie, refuză să acumuleze experienţă, păstrează numai ce îi convine, vede şi aude numai ce vrea.
Facem totul într-o logică ilogică, ca şi cum am purta în noi sâmburele autodistrugerii sau un blestem suprem de care nu putem scăpa.
39 comentarii
Asa este D-le Neacsu,
Frumos subiectul articolului.
Respectul reciproc intre oameni, sensibilitatea unii fata de ceilalti, ingaduinta cu care ne tratam uni pe altii ne pune in situatia de a creea conditiile necezare unei armonii sociale si de convietuire pasnica. Dar mai mult ne pune in situatia de a ne simtii Oameni in sensul adevarat al cuvintului si de a intelege ca viata noastra particulara are un sens si are un rost al ei si pe care este bine sa ne straduim sa o traim cu folos. Viata ne este prea scurta pentru a avea timp sa ne urim unii pe ceilalti. Important este sa avem puterea sa ne salutam fiindu-ne datori uni altora cu un zimbet cel putin, indifferent de capriciile de moment in care ne aflam.
Ai dreptate Banateanule. Numai ca uitam prea des. Uitam prea des cat de mici suntem si cat de mare e egoismul din noi. Uitam cate dastoram celor de langa noi, care ne-au nascut, educat, format, instruit, sprijinit, ajutat, fie ca se numeste parinte, invatator, profesor, vecin , politai, coleg, prieten. Uitam prea repede ceea ce ar trebui sa tinem minte toata viata: Omul de langa noi si faptul ca nu suntem singuri. Uitam si de Dumnezeu si ne aducem aminte de El si de mama si de prieteni si de toti cei care ne-au ajutat candva, numai atunci cand pierduti, rataciti suntem iarasi la ananghie si avem nevoie de ajutor.
uitarea face parte din natura umana! unii uita mai repede sau altii au tinere de minte si le pasa!
traim vremurile prezente,iar pentru asupravietui facem exact ceea ce au facut predecesorii nostrii,adica au luptat si,au evoluat si cred ca cel mai important,s-au adaptat!!
intrebarea este trebuie sa ne adaptam si sa luptam cu prezentul sau cu principiile care ne-au adus in acest punct!?!
cand vom gasi raspunsul le vom putea spune copiilor nostri cel putin directia pe care s-o aleaga in viata!!
ce puteti sa le spuneti copiilor vostri astazi?????!!!!!!!
Digital
Nu prea avem ce , Pentru ca nu ne cred ORICE le spunem noi. Le spunem sa invete carte iar ei ne spun ca nu trebuie sa ai facultati ca sa ajungi Canacheu .Le spunem ca trebuie sa munceasca si ei ne spun ca nu e nevoie sa muncesti ca sa ajungi Becali . Le spunem sa fie cinstiti si ei spun ca nu trebuie sa fii cinstit ca sa ajunga Basesti. Le spunem ca trebuie sa fie curati moral si ei ne spun ca nu e nevoie sa fii sfant ca sa ajungi Columbeanu Monica sau Udrea.Le spunem ca trebuie sa respecte legile si ei ne spun ca nu e nevoie de lege cat timp exista un Boc.
Ce sa le mai spui ? Sa mearga la scoala ? La care scoala , ca au inceput sa se inchida . Sa isi aleaga o meserie ? Ce meserie , ca penstu frizeri, tinichigii, ospatari, nu e nevoie de carte. E suficient un curs de cateva saptamani si gata si un presedinte cumatru.
no comment!
Ce e mai trist este ca stim toti asta , dar stam , privim si eventual ne dam cu parerea plini de indignare pe la colturi, Cei care incearca sa profite si „se fac ca lupta cu sistemul , sunt cei care nu sunt la ciolan sau nu au apucat inca sa intre la cazanul cu fasole si acuma se agita, agita spiritele si se dau luptatori,care sindicalisti, care sefi de partide, amenintand in stanga si in dreapta, promitand Wonderlandul clipind des si nerabdator catre banii ce le umplu conturile din cotizatiile fraierilor.
istoria e taioasa si nemiloasa.
poate nu am patimit si nu am suferit asa cum au facut-o tramosii nostrii,in razboaie,dandu-si viata si in cel mai fericit caz(doamne iarta-ma!) acoperindu-si camarazii cu pamant, da avem ocazia trista sa fim legati de mainile vremurilor asa zise democratice si libere ,care ne croiesc drumul fara drept la recurs.
mai grea povara nici ca trebe!!
Domnilor Neacsu si digital, sa nu fim tristi si nici pesimisti, viata pe pamint nu se va incheia o data cu vietile noastre ci va continua si dupa ce vom trece noi in lumea de dincolo. Eu Cred ca putem gasi raspunsuri. Pornind de la trei axiome si anume:
1) faptul ca istoria se repeata ciclic
2) nu este nimic nou sub soare,
3) numai noua oamenilor ni se pare ca traim vremuri unice deoarece avem o singura viata paminteana.
Asta ne pune in situatia sa cautam mai cu atentie in istorie si sa ne aplecam cu un ochi analitic si critic asupra faptelor acelor oameni care au marcat timpul lor scotind faptele lor la lumina prin publicarea biografiilor lor si a istoriei vietii lor. In astfel de carti biografice multi isi pot gasii modele demne de urmat. Spre exemplu in limba romana nu am vazut inca astfel de carti biografice cu personalitati din istoria romaniei. Asa cum spre exemplu am gasit in limba engleza. Sunt foarte multe personaje istorice din istoria nationala a romaniei a caror viata poate fi luata ca exemplu de urmat. Este important sa se exploreze un astfel de izvor de inspiratie. Adica cum au actionat acesti oameni in anumite circumstante? si care au fost rezultatele, ce invataminte putem trage din faptele lor? Fara sa cadem in betia patriotarda si a mindriei nationaliste.
Cred ca putem gasii suficiente exemple pline de invataturi utile si din care sa extragem ceea ce ne-ar putea fi de folos in circumstantele timpului present chiar daca ei nu au trait intro epoca a compuiterului si Ipodului. Desi prezentul este unic in felul sau caracterul oamenilor si problemele lor in lupta cu viata sunt aproape aceleasi in orice epoca a istoriei.
Eu cred ca spiritul vremurilor actuale este marcat de distrugerea Familiei. Daca parintii reusesc sa pastreze unitatea familie oferind copiilor o alternativa reala fata de ceea ce le ofera societatea actuala copilul mai devreme sau mai tirziu va intelege si va merge pe directia asteptata de parinti chiar daca nu calca cu aceasi masura a pasului asteptat de parinte.
Munca cot la cot parinte- copil, sau petrecerea a cit mai mult timp impreuna cu copii sunt ocaziile in care parintii pot destrama cea ce societatea seculara inoculeaza in mod perfid in mintea copilului. Parintii nu pot fi nepasatori la reactiile si raspunsurile copiilor ci trebuia sa caute solutii si raspunsuri cum sa isi apere copii din capcanele societatii actuale, ori asta presupune eforturi mari si siustinute di parte parintilor. Multi dintre parinti nu accepta sa depuna astfel de eforturi si se lasa in voia sortie iar rezultatele sunt devastatoare.
Unde sunt povestirile despre bunici si strabunici, dar Simbolurile de famile daca familia are o stema fata de care sa se orienteze si cu ajutorul careia sa –si focalizeze vointa pe directia de mers. Spre exemplu in Banat unele familii au steme de familie iar multe alte familii au ca insemn de familie o icoana pe care o primesc la cununie si pe care o serbeaza in fiecare an ca pe un eveniment de familie.
Alte simboluri ca fotografii si tablouri vechi de familie sau plimbari periodice la mormintele Bunicilor dar si sarbatorirea unor evenimente Religioase sunt tot atitea ocazii in care parintii si copii pot face front comun si sa se constientizeze sentimentul de Familie asociat cu cel de siguranta. Cistigarea existentei prin munca onorabila. Dar cred ca cel mai puternic mesaj este exemplul practic pe care il da parintii copiilor, care mai devreme sau mai tirziu va fi copiat si urmat de catre copii la maturitate. Spunindusi ca asa o facut tata si mama intro situatie asemanatoare.
Eu nu cred ca vremurile actuale sunt cu mult mai rele decit trecutul. Chestiunea este ca unele familii mai slabe se vor destrama iar cei ce isi vor gazii puterea interioara vor trece peste perioadele critice.
Banateanule
ceea ce spui tu e frumos, dar dintr-o alta lume , o lume care piere. Nu viata naostra o deplangem, nu noi suntm problema ci viitorul copiilor, cloaca morala si educativa in care pluteste tara asta , imposibilitatea si neputinta sau lenea romanului de a isi hotara singur soarta. Spuneai ceva de timpul petrecut de parinti cu copii lor ? Unde ai vazut asta in zilele noastre ? Amaratii de parinti isi iau cate doua slujbe din care poate una la negru, riscand mai nou puscaria, numai pentru a avea ce pune pe masa copiilor sau pentru a avea cu ce sa le ia computere sofisticate si telefoane fitoase, sa nu se faca de ras in fata colegilor. Timp de educatie si joaca cu copilul ? „lasa-ma domnule in pace cu ideile tale invechite. Nu vezi ca esti demodat ? asta era pe vremea ta! ” Asa iti raspunde copilul daca indraznesti sa il scoti din preocuparile lui. Nu e cool, nu e trendy a asculti de parinti. Bleah!Si acest salt s-a petrecut in numai 20 de ani de democratie, cu „revolutionarii ” din Decembrie 89 la putere. fie ca se numesc Iliescu, Roman, Dinescu (care si acuma se face ca face ceva ) Basescu,Berceanu sau mai stiu eu cine . Durerea noastra este ceea ce se va intampla dupa nu ce se imtampla cu noi . Si nu se stie inca sigur cate vieti are fiecare pe acest pamant. Se spune ca fiecare va avea o urmatoare viata asmenea celui caruia i-a facut mai mult rau, fie ca a fost om , animal sau planta . Atentie deci !
neacsum,cu vietile ulterioare nu prea sunt de acord…..
Asa este Neacsule, in vietile urmatoare fiecare va plati cu virf si indesat, pacatele din viata asta si din cele precedente, ii recomand lui Digital si altor sceptici sa citeasca cartile psihiatrului Stanislav Grof si ale doctorului in psihologie Michael Newton!
ciuhule,am zis ca nu sunt de acord ,nu,ca nu exista!!!
Degeaba nu esti tu sau nu-s io de acord, viata de apoi si reincarnarile exista si vom da toti socoteala, vom fi pedepsiti negresit in reincarnarile noastre viitoare!
Daca ar fi adevarata chestia cu reincarnarea ( dar conform Sfintelor Scripturi, nu este)
in ce fiara portocalie crezi ca te vei reincarna tu Ciuhule ?
Care sfinte scripturi tovarasu, alea facute si rasfacute de popi?
Mai Urbos, se vede clar ca ai aceeasi cultura religioasa ca doamnele din satul acela de langa Ploiesti. La intrebarea reporterului cine a scris Biblia, s-a repezit una cu Eminescu si cu Alecsandri. Alta a zis ca preotul din Targoviste ca cel din sat nu-i asa destept.
– Aveti Biblie in casa ?
– Da’ cum ?
– O cititi?
– Nu, ca scrie cu litere mici.
– L-ati intrebat pe preot cine a scris Biblia?
-Nu ca nu de aia ne ducem noi la biserica.
Vai de noi, crestini de 2000 de ani…
Va inteleg punctul de vedere d-le Necsu,
Dar sa nu uitam ca atita vreme cit avem nadejdea in Dumnezeu nimic nu este pierdut. Ceea ce este cu neputiinta la om este cu putiinta la Dumnezeu. „Nihil Sine Deo”
Iar Bunul Dumnezeu le va aranja pe toate asa cum nici nu visam. „Cel ce nu seamana cu lacrimi nu va secera cu Bucurie” Asa ca noi parintii nu avem dreptul sa ne lamentam ci sa stringem din dinti si sa ne facem datoria asa cum credem noi mai bine. Iar rezultatele vor venii mai devreme sau mai tirziu. Dumnezeu le vede si le stie pe toate si ii ajuta pe cei ce se straduiesc.
Iar adolescenta nu este decit o perioada care are un inceput dar si un sfirsit dupa care urmeaza o alta perioada in care perceptia despre viata se schimba iar cele ce pareau ca au iesit de sub control vor fi inlocuite cu altele care arata ca sunt sub control. Asa ca alternantele exista dar finalul este intotdeauna pozitiv opentru parintii caresi fac datoria.
banatene ti-am spus ca mi-esti simpatic dar numai 50% si stii de ce?!
pentru ca esti idealist si utopic 100 %!!
Dumnezeu ati da,dar nu-ti baga-n traista.pe acest cosiderent scopul si speranta trebuie duse la indeplinire prin fapte si cat mai repede,ACUM!
daca lasam totul pe seama zeitei Fortuna si nu ne implicam ce crezi ca s-ar putea defini ca rezultat,bun sau rau?!
cum ti-a spus si neacsum:…durere este ce se va intampla dupa….
Pai de aia, ca Dumnezeru nu iti baga in straita. Omul mai intii trebuie sa se straduiasca!!! Si dupa aia vine si ajutorul de la Dumnezeu.
Exista un banc cu Izig care din invidie si lacomia dorea si el sa cistige la loterie asa cum a cistigat vecinul lui, Shtrul.
Si pentru asta Izig nu facea nimic toata ziua decit se ruga la Dumnezeu sai deie si lui norocul sa cistige la Loterie. Si tot intro rugaciune o tinuto multe zile la rind. Pina intro zi cind Dumnezeu so suparat pa el si io trimis un inger mesager.
Ingeru ii spune Mai Izig, mai tu tare lai suparat pe Dumnezeu pentru ca pe linga ca nu faci nimic toata ziua il mai ti pe loc si pe Dumnezeu. Izig revoltat cum nun fac nimic toata ziu ca io ma rog de dimineata si pina seara.
Da mai izig numai ca Dumnezeu nu are vreme sa te asculte atit de mult ca el mai are si treaba de facut. Dumnezeu asculta o singura data rugaciunea omului apoi trece la fapte adica vine in ajutorul omului in masura in care omul trece si el la fapte.
Asa sa sti mai izig ca dumnezeu nu lucreaza de unul singur ci numai impreuna cu omul.
Si apoi cum vrei tu sa fi ajutat de dumnezeu?
Cind tu nici macar nu ai jucat la loterie. Faptul ca teai rugat este un inceput bun si fi sigur ca Dumnezeu a auzit rugaciunea ta, dar dai si tu sansa lui Dumnezeu sa tea jute.
Adica joaca si tu la loterie, asa cum o jucat Shtrul vecinu tau, si atunci Dumnezeu te va ajuta si pe tine.
D-le digital relatia dintre Om si Dumnezeu este exact ca in bancul de mai sus. Omul este cel ce are nevoie de Dumnezeu iar Dumnezeu lucreaza prin Oameni. Omul fara de Dumnezeu este neputincios de aceea “Nihil Sine Deo” este valabila si adevarata.
Dar Omul in inginfarea lui chiar crede cal poate substituii pe Dumnezeu si atunci ajunge unde a ajuns societatea seculara de astazi. Omul sa insalbaticit sfidind relatia dintre el si creator izolindu-se in prostie si destrabalare.
Iesire din acest impas se face prin recunoasterea faptului ca fara nadejde la Dumnezeu suntem precum animalele si in aclasi timp avem nevoie sa ne straduim si sa fim consecventi in a actiona inspre ceea ce asteptam de la Dumnezeu.
Omul este slab, fara nadejde la Dumnezeu cade in disperare apoi in agonie fara sa fie capabil sa mai iasa din aceasta capcana.
De aceea este nevoie de Nadejde. Nihil Sine Deo
Da, parintii care-si fac datoria asa cum a poruncit Dumnezeu:
„Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta.
Si poruncile acestea pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta.
Sa le intiparesti in mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula.
Sa le legi ca un semn de aducere aminte la maini si sa-ti fie ca niste fruntarii intre ochi.
Sa le scrii pe usiorii casei tale si pe portile tale.”
Deut.6:5-9
up- dates:
Idolul „connectivity” izoleaza membrii familiei sub acelasi acoperis.. De exemplu, parintii din bucatarie isi” texteaza” copiii sa vina la cina, copii care in dormitoarele lor texteaza la randul lor, joaca jocuri pe calculator sau stau pe Facebook. Fiecare in camera lui, singur cu computerul lui si cu mobilul lui.
Banatanul zice bine. Idealist,nu utopic.
crestinule,te intreb: ce este Dumnezeu-crezul sau propovaduirea?!
Mai clar, Digitale.
Ma intrebi daca Dumnezeu este crezul ? sau daca Dumnezeu este propovaduirea?
De la inceput acel „ce este” este ireverentios pentru o persoana.
Poate vrei sa stii cine este Dumnezeu.
Crezul si propovaduirea ne apartin noua, oamenilor credinciosi
te faci ca nu intelegi ca sa nu cazi in vreo capcana?!
nu e nici o intrebare capcana.e simpla ca buna ziua.
doar crezul exista,Dumnezeu nu are nevoie de propovaduire.
tu crezi ca stie cineva cum arata El sau cine este?!fiecare om are imaginea si conceptia lui proprie,iar despre apartenenta propovaduirii cred ca nu-si are locul in sustinerea Lui,EL n-are nevoie de asa ceva!!
propovaduirea,ascunde multa fatarnicie,iar fatarnicia nu are nimic in comun cu credinta!
In &Yang
logic-ilogic
constructiv -distructiv
bine -rau
intuneric – lumina
materie – antimaterie
e.t.c. – s.a..m.d
Raspunsul dragi prieteni, e complicat sau simplu,
Intotdeuna il gasim in echilibru.
Teoretic sau practic
Frumos articol stimate Neacsu, totusi noi oamenii nu sintem sinucigasi, nebuni ca fascistii, stalinistii, ceausistii, portocalii-basisti inceraca sa extermine oamenii de atitia ani!!!
Ciu-huhu
Eu nu am spus ca ne sinucidem ca indivizi ci ca ne distrugem ca specie. Si ca nu incercam sa ne intelegem si ajutam. Daca actionam ca indivizi vom sfarsi ca specie. Daca vom actiona intr-o constiinta comuna si toleranta, vom suptavietui ca indivizi. Uita-te aici. Cati oameni au comentat. Digital, tu, Banateanul si alti. STII CE ESTE CULMEA? Comentariile nu fac decat sa confirme ideea articolului. Culmea, desi toti vad lucrurile aproape lafel ca mine si nimeni nu a contestat ideea de baza, toti s-au grabit sa evidentieze diferentele de opinie dintre ei si ceilalti vorbitori. toti au spus ”da cutare, ai dreptate , dar…. ” De ce ne sar in ochi punctele care de diferentiaza si nu cele care ne unesc ? Nu e un repros, e o constatre.Sunt sigur ca toti veti intelege mesajul. Pe de alta parte, nu pot sa nu remarc seriozitatea comentariilor si bunul simt care se parea lainceput ca lipseste unora. E un pas inainte e un pas catre intelegere,toleranta si comunicare. Strigand la cineva sau jignindu-l nici nu il faci sa iti acorde mai multa atentie, nici respect si nici sa te iubeasca, doar iliriti si iti asiguri un dusman in plus. Multumesc deci comentatorilor si ii asigur de respectul meu indiferent de unele puncte de vedere sau solutii diferite.
Digital
Reincarnarea, viata de apoi, dreptatea divina, si tot ce tine de ceea ce se intamla dupa moarte,vom afla toti lamomentul potrivit, uniimai devreme ,altii mai tarziui. Ceea ce stiu este ca nu pot nega nimic din ceea ce nu stiu. Cineva spunea ca mintea omului e ca o parasuta, isi indepline3ste rolul numai cand este deschisa. Iar deschiderea inseamna pentru mine sa spui POATE in loc de NU acolo unde nu cunosti sau nu exista dovezi.
Banateanul
Eu nu ma lamentez si nici nu abdic , nu dezarmez. Articolul se voia un semnal de alarma, nu un indemn la consolare. Un indemn la atitudine si actiune ,nu la pasivitate. Daca as vrea sa stea fiecare la locullui si sa priveasca cum cad pasari din cer nu as scrie .As sta si as privi. Scrisul , este modul meu de a actiona in acest moment.
Interesanta observatia D-lui Neacsu.
„De ce ne sar in ochi punctele care ne diferentiaza si nu cele care ne unesc ?”
Cred ca raspunsul sta in natura umana, adica omul tinde sa iasa din starea de animal in masura in care isi recunoaste propria constiinta sau se constientizeaza pe sine in raport cu lumea devenind astfel Om.
Unitatea sau turma inspira animalului un sentiment de siguranta.
Unitatea ca si concept pentru Om ii da intradevar acelasi sentiment ca si la animale de siguranta, dar in acelasi timp ii da si un sentiment de uniformitate, standardizare, tipizare adica o constringere intr-un tipar care nui da voie sa se exprime asa cum simte.
De aceea Omul nu poate traii incastrat si conformindu-se dupa acelasi tipar, Omul cu mintea deschisa asa dupa cum ati amintit isi recunoaste propria personalitate si pe care incearca sa si-o exprime ori de cite ori are ocazia.
Omul se simte stingher si ne la locul lui daca in viata sa particulara, intima nu se regaseste expresia propriei personalitati.
Spre exemplu Dragoste cu de-a sila nu se poate. Sau sa fii obligat sa vietuiesti intr-un ambient care nu rezoneaza cu felul tau de a fi, de-a simtii si de-a gindii. Aceste realitati sunt foarte serioase si care atrag dupa sine repulsie si chiar revolta. Orice om suporta constringerea dar numai pina la o limita. Insa problema nu este care este limita de suportabilitate, ci ideia in sine de ati constringe semenii sa-si elimine propriile lor forme de expresie si sa-si ajusteze felul lor de a fi, de-a simtii si de-a gindii la unul cu care nu au ajuns in rezonanta.
Faptul ca fiecare a raspuns dupa mod sau propriu de a vedea lucrurile arata ca oamenii simt nevoia sa se exprime in accord cu propriai personalitate si modul de a simti. Iar pentru ca personalitatea confera o trasatura de unicitate fiecarui om atunci si exprimarile difera de la om la om, si de aici am putea intelege ca pe oameni nu-i intereseaza punctele comune intr-o masura atit de importanta cit ii intereseaza aspectele care ii diferenteaza si particularizeaza de opiniile celorlalti semeni si asta fara a le afecta armonia, buna intelegere, toleranta si comunicare.
Tocmai acest spectru larg al personalitatii umane da culoare vietii care inspira si activeaza manifestarile creative si innovative la om. Iar daca totul ar fi structurat dupa acelasi tipar oamenii nu ar mai fi diferiti unii de altii.
Un comentariu frumos la un articol interesant. Nu este in stilul obisnuit al dlui Banateanul.
neacsum,cu respect am spus ca nu sunt de acord!
Neacsule esti un mare intelept, citez din ce scri colea: ”Ceea ce stiu este ca nu pot nega nimic din ceea ce nu stiu!” Deci ceea ce nu stiu exista in ciuda faptului ca nu stiu eu ignorantul ca exista!!!!!
Era bietu valverde, pentru care ceea ce nu stia insemna ca nici nu exista. Hahahaha!
Vad c-a disparut odata cu mache, si-or fi luat al cinciea job ca sa supravietuiasca.
Da, le-am explicat ignorantilor portocalii Valverde si Mache, toti portocalii-s ignoranti cazuti in cap, la fel e cretinul fost prieten al meu, coleg de clasa in liceu, le-am exlicat sa viata de apoi exista, la fel reincarnarile, le-am recomandat sa citeasca cartile lui Stanislav Grof si ale lui Michael Newton. Poate le-au citit si le-a venit mintea la cap, poate au primit alta misiune, securisti fiind.
Ciu-huhu,
Ignoranta imbraca mai multe forme. Una din ele e aroganta. Sper sa fii suficient de intelept sa nu sustii ca legile universului nu au secrete pentru tine sau ca nu se misca nici o frunza in vant fara sa ii calculezi tu traiectoria. Eu recunosc, admit ca sunt multe lucruri in orasul meu si pe strada mea de care habar nu am ca exista sau se intampla.
Te respect pentru modul tau cinstit de a gindi!
ironia inutila nu este o forma de respect.Dar nici o crima. Multumesc pentru ceea ce ai spus si poti incerca si tu. Nu doare si nu costa. A gandi, a judeca sia ctiona constit e mai simplu decat a minti . Nu mai esti nevoit sa iti incarci me3moria cu ce ai spus sau nu candva pentru a evita sa te deconspiri. In plus, dormi linistit noaptea si odihna este un element important al sanatatii.Nu era un repros la adresa ta, nici un apropo ci un sfat adresat tuturor celor ce uita ca respectand pe altul te respecti pe tine .
Jur pe ce vrei tu ca nu este deloc o ironie, CHIAR CRED IN MODUL TAU CINSTIT DE A GINDI, PINA LA PROBA CONTRARIE, SPER TOTUSI CA GINDESTI CINSTIT ASA CUM AM SPERAT, CREZUT, FARA IRONIE!
Nue nevoie sa juri. Si nici eu . Timpul va arata cat de cinstit este fiecare.
Ultimele două versuri din poezia “Zoologică” a lui Marin Sorescu: “Ţipă pasăre şi pom/Doamne, scapă-ne de om.”
Stia el ,Sorescu ce stia .
Comments are closed.