Doar 13% dintre americani sunt de acord cu cenzurarea lui Mark Twain, după canoanele corectitudinii politice, potrivit unui sondaj de opinie dat publicităţii.
Noua ediţie a “Aventurilor lui Huckleberry Finn”, opera de căpetenie a lui Mark Twain, din care au fost scoase cuvintele “negru” şi “piele roşie”, deoarece au fost considerate rasiste conform preceptelor corectitudinii politice, nu a fost bine primită de cititorii americani, care consideră inacceptabilă asemenea cenzură, scrie The Guardian.
Editura NewSouthBook’s a scos de sub tipar, la începutul anului, o variantă a celebrului roman publicat prima dată în 1884, în care cuvântul “nigger”, folosit de Mark Twain de peste 200 de ori în carte a fost înlocuit cu “slave” (sclav). Nici cuvântul “injun” (piele roşie) nu a scăpat, el fiind înlocuit cu “indian”.
Un sondaj realizat de institutul Harris pe un eşantion de 2379 de americani arată că 77% “se opun” schimbărilor, iar 59% “se opun cu tărie” acestora. Conservatorii, moderaţii şi liberalii şi-au manifestat dezacordul în egală măsură. Albii sunt în proporţie de 80% împotriva cenzurii, hispanicii sunt 71% împotrivă. Până şi americanii de culoare sunt majoritar (63%) împotriva variantei cenzurate a lui Mark Twain.
NewSothBook’s a declarat că această ediţie este “o alternativă pentru profesorii care vor să o folosească în clasă, dar nu o pot face în variana originală din cauza presiunilor părinţilor sau conducerii şcolilor de a interzice cărţile”. Ceea ce demonstrează că, în fapt, Mark Twain era de multă vreme victima corectitudinii politice.
Anul trecut, corectitudinea politică a împins editura WordBridge Publishing să cenzureze de o manieră comică nuvela lui Joseph Conrad “Negrul de pe Narcis”, înlocuind cuvântul “nigger” din titlu şi din textul literar cu “n-word” (literal, cuvântul care începe cu “n” – sic!). Motivaţia este şi ea la fel de imbecilă: ca să evite ofensarea „sensibilităţilor moderne„.
În săptămâna în care American Library Association au dat publicităţii lista cu cărţile pe care americanii le-au dorit intezise în 2010 au dorit cel mai mult să le , sondajul Harris arată că dimpotrivă, majoritatea – 56% – cred că nici o carte nu ar trebui complet interzisă. Totuşi, 34% dintre americani consideră că nu ar trebui permis copiilor să împrumute cărţi cu vampiri din bibliotecile şcolare, în vreme ce 41% consideră că în bibliotecile din şcoli nu ar trebui să se găsească lucrări cu vrăjitorii.
Acelaşi sondaj relevă că 45% dintre intervievaţi cred că în bibliotecile şcolare nu ar trebuie să fie disponibile cărţi cu scene sexuale, 48% cărţi cu scene de violenţă, 62% cele cu limbaj explicit. În jur de un sfert apreciază că Tora, Talmudul şi Coranul nu ar trebui să se găsească pe rafturile bibliotecilor din şcoli, dar numai 11% sunt împotriva prezenţei Bibliei.
Sondajul Harris arată că persoanele mai în vârstă şi mai puţin educate sunt mai favorabile interzicerii unor cărţi. Afilierea politică creează şi ea diferenţe: 73% dintre liberali şi 60% dintre moderaţi sunt împotriva interzicerii oricărei cărţi, comparativ cu 41% dintre conservatori.
Acest sondaj, care arată că, în ciuda propagandei corectitudinii politice, americanii nu şi-au pierdut bunul simţ, vine pe fondul unui alt scandal: al elevei căreia conducerea unei şcoli i-a cerut să numească “ouăle de Paşti” drept “sfere de primăvară”.