Ultimele lucrări înainte de sfinţirea din 26 octombrie a Catedralei Naţionale, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va sluji la Bucureşti alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, au intrat în linie dreaptă, cu mai puţin de 30 de zile înainte de eveniment.
Potrivit Agenţiei de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române, toate schelele din interior au fost demontate, au fost realizate toate lucrările de la pictură asumate de echipa de artişti, inclusiv Proscomidiarul şi Diaconiconul, micile încăperi din Sfântul Altar, rămânând însă de pictat o suprafaţă mare în pronaos, în cafasul catedralei şi în navele laterale.
„În prezent, pe stâlpii de pe latura sudică a pronaosului sunt montate icoanele celor 22 de sfinţi români recent canonizaţi, ale Sfinţilor Centenarului, cum îi numeşte Părintele Patriarh Daniel. Stâlpii de pe latura nordică a pronaosului, de la cota zero până la cota +9, vor fi împodobiţi cu reprezentări ale celor 16 femei sfinte canonizate în acest an. Icoanele sfintelor nu vor fi gata pentru slujba de sfinţire, dar pentru ceremonie urmează să fie realizate nişte meshuri în mărime naturală care reproduc icoanele lor”, a informat preotul Nicolae Crîngaşu, consilier patriarhal coordonator la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Administraţiei Patriarhale şi coordonatorul lucrărilor de la Catedrala Naţională, citat de Basilica.
O parte importantă a instalaţiei de încălzire, cea din pardoseală, nu este încă realizată, dar la ceremonie vor fi funcţionale centralele de tratare a aerului, care suflă aer cald pe grile din tavanul catedralei.
Până cel târziu pe 4 octombrie, va fi complet finalizată şi automatizarea celor 27 de uşi din bronz ale catedralei, care trebuie să asigure funcţionarea scenariului la foc, adică în caz de panică să se deschidă automat. Fiecare uşă cântăreşte patru tone şi este comandată computerizat şi dotată cu senzori de proximitate pentru a nu lovi credincioşii.
La exterior sunt aproape gata (85 – 90%) placarea soclului şi a catedralei cu piatră de Vraţa, precum şi placarea cu marmură românească, de Ruşchiţa, a piaţetei circulabile din jurul catedralei (la nivelul -2), care are 12 metri lăţime.
Se lucrează la placarea piaţetei, la turnurile de la poarta principală de vest, dinspre Hotel Marriott, unde se montează tâmplăria şi la alveola de la intrarea principală. În paralel, este curăţat terenul de reziduuri de şantier şi sunt amenajate căile de acces pentru utilajele de pompieri şi maşinile de salvare.
„O lucrare aparte este amenajarea studioului unde va fi regia de emisie Trinitas TV pentru ceremonia de inaugurare, 86 de camere video fiind deja instalate în catedrală şi se lucrează la iluminarea specială pentru transmisiuni tv care au nevoie de lumină specială”, a explicat părintele consilier patriarhal, conform Basilica.
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenţei de stat în urma războiului din 1877 – 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.
Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce în 5 februarie 1999 ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care-l sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.
Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translatate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: „Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”.
Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.
Sfinţirea altarului Catedralei Naţionale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri, iar în piciorul Sfintei Mese sunt aşezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.
În perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.
Papa Francisc a vizitat Catedrala Naţională în 31 mai 2019.
Catedrala Naţională este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone şi aflându-se la o înălţime de 60 de metri.
Catapeteasma sfântului lăcaş, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante, 23 metri lăţime şi 18 metri înălţime.
Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
Crucea mare, de şapte metri înălţime şi şapte tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălţime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială şi a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălţimea finală de 127 metri.
Catedrala Naţională are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei.
