Rectificarea bugetară adoptată miercuri aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, ținta de deficit inclusă este de 8,4%, iar Produsul Intern Brut avut în vedere este de 1.902 miliarde lei, a anunțat, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
‘Este un moment foarte important, așteptat, discutat – rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli și venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie ca, prin mesajul pe care îl transmitem o dată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât și piețelor și investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate și de disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat’, a spus ministrul Finanțelor.
El a subliniat că s-a discutat foarte mult și a fost în atenția publică negocierea derulată în ultima lună și jumătate, legată de ținta de deficit. Rectificarea aprobată de Guvern prevede o țintă de deficit de 8,4%, respectiv un necesar de finanțare de 159 de miliarde lei.
‘Negocierea care a stat în spatele obținerii acestei ținte e foarte importantă, pentru că a fost atât la nivel tehnic, cât și la nivel politic, cu Comisia, cu comisarul Dombrovskis (Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie – n.r) și s-a închis prin discuția pe care a avut-o primul ministru, Ilie Bolojan, la Bruxelles, tot cu comisarul Dombrovskis. De ce importantă această negociere? Pentru că, dacă această țintă de deficit ar fi fost în zona lui 8% pur, ar fi trebuit să obținem măsuri de alte opt miliarde până la sfârșitul anului, care ar fi fost foarte greu de obținut și, bineînțeles, ar fi pus foarte mare presiune mai ales pe zona de investiții din buget’, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, Guvernul și-a propus să mențină un nivel important al investițiilor, care depășește 150 de miliarde de lei.
‘Ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiții. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului și de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR. Prin această rectificare am reglat toate aceste probleme. Sunt în jur de cinci miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbției PNRR, iar acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuției cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului’, a explicat Nazare.
Șeful de la Finanțe a adăugat că PIB-ul preconizat la începutul anului, de 1.912 miliarde, este în rectificare la 1.902 miliarde lei, deoarece creșterea economică nu va fi de 2,5%, ci este proiectată la 0,6%.
‘Toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuația de asamblare a bugetului și, prin discuții intense cu toți ordonatorii de credite, prin analize care au avut loc în ultima lună și intensiv în ultima săptămână, am reușit să ajungem la un compromis, spun eu rezonabil, exprimat prin această rectificare. Bineînțeles că nu avem foarte mulți ordonatori, ca să nu zic că n-avem ordonatori fericiți, chiar dacă am adăugat aproape 24 miliarde și jumătate la deficit. Aceste sume adăugate la deficit sunt destinate cheltuielilor esențiale, pentru că nu puteam să nu plătim zona de asistență socială, cheltuieli legate de sănătate, cheltuieli legate de salarii, cheltuieli legate de pensii. Toate aceste sume trebuiau acoperite, bineînțeles, pentru că sunt cheltuieli obligatorii’, a mai precizat ministrul.
El a adăugat că nu putea fi omisă acoperirea sumelor legate de dobânzi, care au crescut într-un mod accelerat în prima parte a anului. ‘Ele se ridică la aproape 54 de miliarde, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde’, a menționat Nazare.
Acesta a mai menționat că aproximativ două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esențială, iar restul de cheltuieli se referă la acoperirea nevoilor de investiții, în special în zona de PNRR, unde conform evaluărilor de la începutul anului, sumele s-au epuizat în august.
Rectificarea bugetară pe anul 2025 este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, cu o rată de creștere reală de 0,6%, o inflație medie anuală de 7,1%, deficit bugetar de 8,4% și un câștig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună.
Rectificarea bugetară a fost determinată de:
– Necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a unor cheltuieli obligatorii, plata unor drepturi salariale, cheltuieli în domeniul sănătății, cheltuieli pentru implementarea Programului pentru școli al României, finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny, precum și pentru plata unor prestații sociale.
– Recalibrarea proiecțiilor privind evoluția PIB pentru anul în curs, ca urmare a tendințelor înregistrate în prima parte a anului curent, a liberalizării prețurilor la energia electrică și a impactului măsurilor fiscal-bugetare aprobate prin Legea nr.141/2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare cu modificările și completările ulterioare..
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat crește cu 24.579,6 milioane lei.
Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei. Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.
Sume care se suplimentează:
– Ministerul Finanțelor :+20.062,3 milioane lei, din care:
o Dobânzi: 12.089,0 mil. lei
o Fondul de rezervă bugetară: 500,0 mil. lei
o Proiecte PNRR – granturi: 5.965,0 mil. lei
o Proiecte PNRR – împrumuturi: 732,1 mil. lei
– Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, din care:
o Asistență socială: 2.524,0 mil. Lei
o Transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat: 3.738,7 mil. Lei
– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei, din care:
o Programul Anghel Saligny: 1.000 mil. lei
o Proiecte PNRR: 1.500,0 mil. lei
o Economii minore la personal și active
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, din care:
o Proiecte FEN post-aderare: 1.896,3 mil. lei
o Economii la subvenții, transferuri, PNRR, active
– Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei, din care:
o Subvenții pentru compensarea prețurilor la energie: 1.000,0 mil. Lei
o Alte transferuri: +200,0 mil. lei
– Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei, în principal pentru proiecte PNRR și împrumuturi
– Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei
– Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei
– Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei
– Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei
– Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei
– Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei
Sume care se diminuează:
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3.246,5 mil. lei – din economii majore la proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile (FEN), PNRR și fondul de modernizare, cu alocări suplimentare mici la cheltuieli de personal.
• Ministerul Sănătății: -2.661,2 mil. lei – reduceri importante la proiecte finanțate din FEN și PNRR, în funcție de stadiul implementării.
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 mil. lei- economii la bunuri, subvenții, transferuri și proiecte finanțate din FEN și PNRR, cu suplimentări pentru personal, asistență socială și PNRR.
• Ministerul Finanțelor: -668,3 mil. lei- economii la personal, transferuri și proiecte PNRR, cu creșteri pentru servicii juridice.
• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 mil. lei- economii la personal, bunuri și proiecte FEN și PNRR, cu majorări pentru pensii, active nefinanciare, programe rambursabile și transferuri pentru sportivi de performanță.
• Secretariatul General al Guvernului: -138,3 mil. lei- economii la personal, bunuri, subvenții, transferuri și proiecte FEN și PNRR, cu suplimentări pentru unele proiecte PNRR.
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 mil. lei- economii la bunuri, proiecte FEN și PNRR, asistență socială și cheltuieli de capital, cu suplimentări la personal.
Finanțarea unităților administrativ-teritoriale
Majorări ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale, în total 502,1 milioane lei, astfel:
• Pentru județe: +85,8 milioane lei
o +88,8 milioane lei pentru Programul pentru școli (diferențe între sumele alocate și necesar pentru anul școlar 2025-2026)
o -3,0 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul special
• Pentru comune, orașe, municipii și București: +209 milioane lei
o +130,7 milioane lei pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav
o +15,1 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă
o +75,3 milioane lei pentru gratuitatea transportului elevilor
o -12,1 milioane lei pentru Programul pentru școli în București
• Pentru echilibrarea bugetelor locale: +194,2 milioane lei, conform mecanismului prevăzut în Legea bugetului de stat 2025
• Pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional: +13,1 milioane lei
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4.035,9 milioane lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3.399,0 milioane lei, cheltuielile fiind suplimentate pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata drepturilor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează cu peste 3 miliarde lei. Această creștere este determinată în principal de majorarea subvenției de la bugetul de stat pentru sistemul public de pensii, care acoperă diminuarea veniturilor curente. De asemenea, sunt estimate venituri mai mari din contribuțiile sociale, ca urmare a creșterii fondului brut de salarii în economie.
La capitolul cheltuieli, fondurile pentru plata pensiilor cresc cu 3,1 miliarde lei, astfel încât să fie asigurate toate drepturile până la sfârșitul anului. Se alocă suplimentar sume și pentru transmiterea pensiilor prin servicii poștale, pentru plata dobânzilor către Trezorerie (în cazul golurilor temporare de casă), dar și pentru plata unor despăgubiri civile și contribuții legale aferente persoanelor cu dizabilități neîncadrate.
Se realizează economii la cheltuielile de personal ale sistemului și la alte componente, fără a afecta funcționarea acestuia.
Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale înregistrează un excedent suplimentar de peste 22 milioane lei.
Veniturile bugetului pentru șomaj cresc cu aproximativ 287 milioane lei. Acestea provin din modificările aplicate contribuției asiguratorii pentru muncă la începutul anului, din rambursările din fonduri PNRR și din încasările curente.
Pe partea de cheltuieli, se alocă fonduri suplimentare pentru plata contribuțiilor aferente indemnizațiilor de șomaj și pentru implementarea proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, se majorează cu 20 milioane lei fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, pentru a acoperi salariile restante ale angajaților din firme aflate în dificultate.
Se realizează reduceri la unele categorii de cheltuieli, precum cele de personal sau dobânzi, iar o mică parte din fonduri este redistribuită pentru investiții în învățământ, în cadrul programului „Tranziție Justă”.
În urma acestor ajustări, bugetul asigurărilor pentru șomaj va înregistra un excedent mai mare, cu aproximativ 242 milioane lei.
