Presa internațională urmărește summitul UE de la Copenhaga, văzut ca un test de rezistență pentru UE, confruntată cu atacuri hibride atribuite Rusiei. „Europa se străduiește să ajungă la un acord privind o apărare comună, pe măsură ce atacurile hibride rusești se intensifică”, notează Le Monde. Cotidianul francez subliniază că liderii europeni au discutat măsuri pentru a face față dronelor, atacurilor cibernetice și sabotajelor care afectează infrastructura strategică a continentului.
De la Copenhaga, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat, potrivit Associated Press: „Suntem în mijlocul unui război hibrid”, explicând că astăzi e Polonia, mâine poate fi Danemarca, iar săptămâna viitoare o altă țară care va fi lovită de un sabotaj sau un atac cibernetic.
The Guardian a relatat despre intervenția lui Volodimir Zelenski, care, prin videoconferință, a cerut liderilor europeni „voință politică” și „ruperea completă a legăturilor cu Rusia”.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență, potrivit Al Jazeera: „Cred că trebuie să fim foarte prudenți, pentru că ne aflăm într-un moment de confruntare cu multă ambiguitate și elemente hibride”.
Totodată, o temă centrală a fost folosirea activelor rusești înghețate. Associated Press rezumă: „Liderii UE iau în considerare folosirea activelor rusești confiscate pentru a finanța un împrumut pentru Ucraina”.
Agenția arată că în declarația oficială de după reuniune, președintele Consiliului European, António Costa, a sintetizat concluzia summitului: „Întâlnirea noastră de astăzi a avut o temă centrală: apărarea securității continentului nostru”.
Pe site-ul președinției daneze a Consiliului UE, mesajul a fost clar: „Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură… să crească sprijinul militar și financiar pentru Ucraina”.
În ultimele zile, presa maghiară a reflectat intens pozițiile lui Viktor Orbán și dezbaterile aprinse privind viitorul Uniunii Europene, în special în raport cu Ucraina și Rusia.
Magyar Nemzet notează că, pentru Viktor Orbán, „a fost un summit european deosebit de captivant”. Premierul ungar a explicat că pe agenda discuțiilor au figurat „problema energiei, strategia în războiul ruso-ucrainean și soarta activelor rusești înghețate” – teme suficient de grele „fiecare pentru o zi, darămite toate la un loc”.
Chestionat pe tema consultărilor naționale, premierul a insistat că acestea îi întăresc mandatul european: „Între un milion și două milioane de oameni răspund mereu, o realizare democratică fantastică. Consultările mă întăresc în bătăliile de la Bruxelles”.
O altă publicație, Hirado.hu, rezumă tensiunile din jurul vetoului ungar privind Ucraina sub titlul: „Bruxellesul este prins în capcană: veto-ul lui Viktor Orbán servește și intereselor altor țări”. Potrivit sursei, deși președintele Consiliului European António Costa a sugerat înlocuirea unanimității cu votul prin majoritate calificată, ideea a divizat liderii. În culise, țări precum Franța, Olanda, Grecia sau Danemarca „nu ar susține propunerea, temându-se să nu piardă dreptul de veto în alte dosare sensibile – de la Turcia la Serbia și Macedonia de Nord”. Astfel, arată Hirado, deși oficial toți susțin integrarea europeană a Ucrainei, realitatea din culise confirmă că „aparența unității UE este fisurată”.
Într-un alt interviu difuzat de Magyar Nemzet pe canalul YouTube „Patriot”, Orbán a mers și mai departe: „Trebuie să negociem cu Rusia”. Premierul descrie summitul de la Copenhaga ca pe o „luptă mai rea decât un meci în cușcă”, afirmând că Ungaria a fost atacată din toate părțile pentru poziția sa. Orbán a criticat „strategia europeană a războiului de uzură împotriva Rusiei”, susținând că „nu există soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”. Poziția sa: Europa trebuie să înceapă negocieri directe cu Moscova pentru un nou sistem de securitate continentală. Din analiza presei maghiare reiese o linie constantă: Viktor Orbán se prezintă ca apărător al suveranității Ungariei și al dreptului de veto, critic al „războiului de uzură” dus de UE împotriva Rusiei și adversar ferm al integrării Ucrainei în Uniune.
În Spania, de la Barcelona la Madrid, Valencia, Murcia sau Cádiz, zeci de mii de elevi și studenți au răspuns apelului la grevă lansat de Sindicatul Studenților, în semn de solidaritate cu populația palestiniană din Gaza.
El País deschide relatarea cu o imagine puternică: „sălile de clasă goale, străzile pline de elevi și studenți”. Cotidianul notează că greva generală convocată de Sindicatul Studenților a fost urmată în masă de elevi și studenți, de la clasa a IX-a până la universități. În Barcelona, scrie El País, 6.500 de tineri au mărșăluit până la Piața Sant Jaume, într-una dintre cele mai numeroase manifestații studențești din ultimii ani. În același ton, El Diario subliniază că mobilizarea s-a simțit în toată Spania, nu doar în marile centre. Directorii de licee consultați de ziar vorbesc de participări masive: în unele locuri, 80–90% dintre elevi au lipsit de la ore, iar în Cádiz, un profesor raportează un absenteism de aproape 99%. El Diario remarcă și că mișcarea a fost pregătită în școli, unde în ultimele luni elevii au discutat despre Gaza, au lipit afișe cu mesajul „Genocid” și au organizat conexiuni online cu Flotila Global Sumud.
Ziarul catalan La Vanguardia se concentrează pe Barcelona și pe semnificația orașului în raport cu flotila plecată spre Gaza. Ziarul descrie cum studenții catalani au preluat inițiativa, transformând greva nu doar într-un gest simbolic, ci într-un act de organizare civică: în școli, elevii au confecționat pancarte și au discutat la orele de istorie paralela dintre Palestina și Ucraina. În El Mundo, accentul cade pe dimensiunea politică. Ziarul notează că în Madrid, circa 4.000 de elevi au scandat nu doar împotriva bombardamentelor din Gaza, ci și împotriva președintei regiunii Madrid, Isabel Díaz Ayuso, criticată pentru sprijinul ei față de Israel. O adolescentă de 16 ani declara reporterilor: „Copiii din Gaza nu au apă, nici mâncare, nici școală. Noi, care avem tot, trebuie să protestăm pentru ei”.
Huffington Post (ediția spaniolă) a relatat despre protestele spontane izbucnite în fața consulatului Israelului din Barcelona și despre blocajele de trafic generate de tineri. Publicația notează că după interceptarea Flotilei de către armata israeliană, manifestațiile s-au intensificat, iar pentru weekend sunt anunțate noi marșuri în mai multe orașe spaniole.
În plan instituțional, El País a mai scris că Partidul Socialist (PSOE) va forța o dezbatere în Senat pentru a obliga opoziția (PP) să își clarifice poziția privind conflictul din Gaza. În paralel, după cum menționează eldiario.es, presiunea străzii se resimte deja: guvernul spaniol a anunțat un embargo asupra armelor destinate Israelului.
Și în Italia sunt anunțate greve în favoarea palestinienilor, citim în Rai News.Vineri, 3 octombrie, va fi ziua cheie a protestelor, cu o grevă generală convocată de Confederația Generală Italiană a Muncii și sindicate importante precum Uniunea Italiană a Muncii.
„Atacul asupra navelor civile care transportă cetățeni italieni reprezintă un act extrem de grav”, se arată în comunicatul sindicatelor, adăugând că „nu este vorba doar de o crimă împotriva persoanelor fără apărare, ci și de faptul că guvernul italian i-a abandonat pe lucrătorii italieni în apele internaționale deschise, încălcând principiile noastre constituționale”.
La protest au aderat şi organizații ale societății civile, mișcări și cetățeni obișnuiți care au demonstrat spontan miercuri seara şi care vineri vor reveni în stradă, mai notează RAI NEWS.
Presa de peste Ocean este preocupată de blocajul privind bugetul. „Având în vedere că Senatul respinge planurile vizând deblocarea, blocajul face ravagii prin nefinanțarea diverselor birouri”, scrie New York Times. Cotidianul notează că impasul din Senat va prelungi „cel puțin până vineri” blocajul, după ce nici democrații, nici republicanii nu au reușit să obțină majoritatea de 60 de voturi necesară pentru a trece propriile proiecte de finanțare.
Este vorba despre „primul blocaj după aproape șapte ani”, reamintește NYT, care a lăsat fără plată sau fără loc de muncă sute de mii de angajați federali și a perturbat activități sensibile: „dosarele de la curtea federală, ajutorul acordat veteranilor și raportul pe tema locurilor de muncă”. Doar serviciile considerate esențiale – „poșta, Medicare și asigurările sociale” – au rămas intacte.
Președintele Trump, potrivit ziarului, a folosit momentul ca instrument de presiune: „Administrația Trump a căutat să se folosească de blocaj ca să-și pună adversarii politici la grea încercare”, calificând democrații drept „radicali”. El a amenințat că va închide permanent programe sprijinite de opoziție dacă aceștia nu cedează.
Washington Post oferă o altă perspectivă, subliniind discrepanța dintre retorica de la Casa Albă și realitatea juridică. „Chiar dacă administrația Trump a intensificat joi retorica promițând concedieri, oficiali guvernamentali de rang înalt au sfătuit discret agențiile să nu recurgă la reduceri de personal”, notează publicația americană, citând două surse apropiate discuțiilor. Motivul? Legea privind deficitul bugetar (Antideficiency Act), potrivit căreia aceste concedieri ar încălca legislația bugetară americană, care „interzice guvernului federal să angajeze sau să cheltuiască bani nealocați de Congres în timpul unei întreruperi a finanțării”. Astfel, plățile compensatorii necesare pentru concedierile masive nu ar putea fi făcute, precizează în concluzie Washington Post.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
