Astăzi, avem instituții moderne, legi europene, digitalizare. După 25 de ani de democrație, am învățat să construim decoruri perfecte, dar piesa pe care o jucăm e adesea lipsită de fond.
Asta este „forma fără fond” de care vorbea Titu Maiorescu încă din 1868,.
Ce spunea Maiorescu?
În articolul „În contra direcției de astăzi în cultura română”, Titu Maiorescu afirma: „forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic”.
Într-o perioadă de mari controverse și convulsii sociale, când România părea neguvernabilă, fruntașul junimist căuta o explicație pentru faptul că România importă instituții occidentale fără să aibă fundamentele sociale și economice corespunzătoare.
Maiorescu arăta că elitele noastre copiau constituție, parlamente, academii, coduri juridice, termeni savanți, dar pe un teren social nepregătit.
Rezultatul? Decor occidental, conținut provincial.
Exemple din România secolului al XIX-lea
- Parlament – dar compus din boieri și ariviști.
- Școală – dar fără conținut educațional adaptat României.
- Justiție – dar fără egalitate reală în fața legii.
- Presă – dar fără o opinie publică matură.
Ce înseamnă azi „forma fără fond”?
În România noastră, „forma fără fond” nu doar că persistă – s-a birocratizat și s-a digitalizat.
️ Partidele politice
Forma: partide democratice, cu statute, programe, ideologii asumate.
Fondul: mașinării de putere fără doctrină reală, dominate de interese de grup, baroni și tranzacții.
- PSD se declară social-democrat, dar practică clientelismul.
- PNL se declară susținător al mediului de afaceri, dar trăiește din contracte cu statul.
- USR se proclamă reformist, dar nu are lideri credibili, doctrină clară și soluții pentru România reală.
- AUR se prezintă ca suveranist, apărător al tradiției și al poporului, dar se comportă ca o galerie de fotbal, fără un program coerent.
- UDMR este o „formă cu fond”, dar un fond etnic, limitat, nu național.
Rezultatul: partide fără identitate reală, doar vehicule pentru cariere individuale.
️ Instituțiile statului
Forma: avem Parlament bicameral, Curte Constituțională, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi ș.a.
Fondul: instituții folosite selectiv, blocate de interese politice, incapabile să funcționeze independent.
- Parlamentul: în teorie, forum de dezbatere; în practică, o fabrică de legi la comandă.
- CCR: gardian constituțional doar pe hârtie, în realitate actor politic.
- Avem transparență decizională, dar fără voință de a informa. Și mai grav, fără voința politică de a implementa deciziile!
- Avem democrație, dar fără selecție meritocratică a liderilor.
Stat de drept în vitrină, stat cu complicități în profunzime.
⚖️ Justiția
Forma: coduri moderne, DNA, CSM, evaluări europene, rapoarte MCV.
Fondul: corupție, dublu standard, dosare la comandă, decizii imprevizibile, privilegii.
- Avem „lupta anticorupție”, dar DNA și „binomul” care au servit interese politice.
- Avem magistrați integri, dar și rețele de influență.
Justiția rămâne un câmp de luptă între grupuri de interese, nu fundamentul egalității cetățenilor în fața legii.
Administrația centrală și locală
Forma: descentralizare, autonomie locală, digitalizare, reforme administrative.
Fondul: clientelism, nepotism, primării transformate în feude, ministere ca centre de împărțit sinecuri.
- Digitalizare? Platforme greoaie, neconectate, aplicații scumpe și nefuncționale.
- Reforma administrativă? Doar pe hârtie, cu structuri suprapuse și redundante.
- Avem autonomie locală, dar localități (mai ales cele mici și mijlocii) conduse ca feude.
- Administrația supraviețuiește prin rente (avantaje neproductive, câștiguri fără muncă și fără valoare adăugată reală, obținute prin relații, monopol sau putere politică)
Administrația mimează modernizarea, dar supraviețuiește prin oportunism.
Educație
Forma: Avem universități (aproximativ 50 de stat și 30 particulare).
Fondul: Avem „proiecte europene”, dar nu avem formare de caracter, gândire critică, spirit civic.
- Universitățile sunt slăbite de impostură, plagiat și mediocritate. „Fabrici de diplome”.
- Școala e ruptă de nevoile pieței muncii.
- Educația e dominată de interese obscure și deloc preocupată de fond și de viitor.
Educația nu e adaptată nevoilor României din secolul al XXI-lea.
️ Mediatic și civic
Forma: mass media independentă, talk-show-uri, conferințe, „societate civilă” activă, think-tank-uri.
Fondul: finanțare netransparentă, spectacol superficial, polarizare, teme false.
- Avem presă liberă, dar dominată de partizanat și obediență.
- Avem „societate civilă”, dar dependentă de granturi, reflexe mimetice, nu autentice, fără relevanță socială.
- „Dezbaterile” sunt orchestrate pentru rating, nu pentru soluții.
Avem zgomot, dar nu dialog. Avem spectacol, dar nu strategie.
Raport cu Europa
Forma: Suntem membri ai UE și NATO și ne respectăm obligațiile.
Fondul: Ne comportăm ca beneficiari pasivi, nu ca parteneri activi.
- Apartenența e folosită ca etichetă și paravan pentru măsuri nepopulare.
- Avem comisari europeni, dar rareori cu agende proprii, reprezentând România.
- Participăm la deciziile UE, dar de cele mai multe ori votăm „ca să nu deranjăm”.
- Ne asumăm directivele, dar nu influențăm direcțiile majore de politică europeană.
Europa pătrunde superficial în noi. Noi nu pătrundem în Europa.
În concluzie:
România are toate formele unei democrații funcționale – partide, instituții, tribunale, administrații, presă, societate civilă.
Dar fondul e adesea gol:
- Partide fără ideologie,
- Instituții fără independență,
- Justiție fără dreptate și interes pentru justițiabilul obișnuit,
- Administrație fără eficiență,
- Educație pentru prezent, nu pentru viitor,
- Dezbateri fără conținut,
- Europa fără strategie.
„Forma fără fond” nu e doar un diagnostic cultural al secolului XIX, ci și descrierea fidelă a statului român în 2025.
⚠️ Consecință
„Forma fără fond” a devenit un modus vivendi pentru clasa conducătoare și, uneori, pentru cei guvernați.
Este cea mai periculoasă minciună colectivă: arată bine, dar funcționează prost.
✍️ Reflecție personală
Poate proiectul meu „Platforma România Noastră” este, de fapt, o reacție la această boală cronică.
Ea poate deveni:
- o încercare de refacere a fondului moral,
- o restaurare a sensului în formele golite de viață,
- un efort de a reclădi coerența între ce spunem, ce credem și ce trăim.
Concluzie generală
Titu Maiorescu a pus diagnosticul pentru România anului 1868.
În 2025, rămâne valabil: forma fără fond rămâne boala noastră națională.
Dar tocmai pentru că boala persistă, aici se află și terenul pentru un proiect de țară construit pe doctrina suveranismului autentic.
Nu mai putem trăi doar cu forme. Dacă vrem un viitor, trebuie să reclădim fondul!
