Planul de pace pentru Gaza prezentat de Donald Trump domină paginile presei internaționale, stârnind un val de reacții, susțineri, dar și întrebări.
„Una dintre cele mai mari zile din istoria civilizației”, își începe Le Point analiza, amintind tonul triumfalist al președintelui american: „probabil una dintre cele mai mari zile din întreaga istorie a civilizației”. Publicația franceză vorbește despre un plan în 20 de puncte, acceptat deja de Netanyahu și aflat încă în analiza Hamas, care ar fi promis că îl va studia „cu bună-credință”. Titlul e limpede: „Returnarea ostaticilor, dezarmarea Hamas, viitorul Gazei – scheletul planului propus de Trump”.
Le Point insistă pe schimbul inițial propus: „returnarea tuturor ostaticilor în 72 de ore” contra eliberării a 250 de prizonieri palestinieni condamnați pe viață și a 1.700 de deținuți din Gaza. Retragerea israeliană ar urma să fie etapizată, iar Hamas ar trebui să depună armele și să renunțe la orice rol politic.
Le Point remarcă un element spectaculos al propunerii de acord -instituirea unei autorități internaționale de tranziție, „Consiliul pentru Pace”, prezidat chiar de Donald Trump, cu Tony Blair printre participanți. Franța, Italia și Marea Britanie au salutat public demersul, iar un grup de opt state arabe, de la Qatar la Turcia, spune că este „gata să coopereze”.
Avvenire remarcă faptul că Trump aspiră la „pace în Orientul Mijlociu, nu doar în Gaza”, și că fosta idee a „Rivierei Gaza” a fost reutilizată simbolic. Planul subliniază că „nimeni nu va fi forțat să părăsească Gaza” și subliniază angajamentul ca Hamas „să nu joace niciun rol în viitoarea guvernare, direct sau indirect”.
Euronews titrează: „UE salută planul lui Trump pentru Gaza: este o oportunitate istorică”. Bruxelles-ul cere Hamasului „să îl accepte fără întârziere” și îl descrie ca pe „cea mai bună șansă imediată de a pune capăt conflictului”. Kaja Kallas, Ursula von der Leyen și António Costa se aliniază mesajului. Publicația notează însă diviziunile din sânul UE: Franța, Portugalia și Luxemburg au recunoscut între timp statul Palestina, iar alte guverne iau în calcul sancțiuni comerciale împotriva Israelului. Cancelarul german Friedrich Merz consideră propunerea „cea mai bună șansă de pace după 2023”, iar Macron insistă că „Hamas nu are de ales decât să elibereze imediat ostaticii”.
Giorgia Meloni numește proiectul „ambițios pentru stabilizarea, reconstrucția și dezvoltarea Gazei”, iar Pedro Sánchez avertizează: „a sosit timpul să punem capăt atâtor suferințe”.
Totuși, Euronews atrage atenția asupra disonanței majore: Netanyahu a afirmat după prezentare că „se va opune ferm oricărei perspective a unui stat palestinian”.
În final, La Libre Belgique comprimă totul într-un titlu-ultimatum: „Trump acordă Hamas trei – patru zile să răspundă: dacă nu acceptă, se va termina foarte trist”. Președintele american afirmă că „toate țările arabe sunt de acord, țările musulmane sunt de acord, Israelul este de acord” — și că mingea se află doar în terenul Hamas.
În ansamblu, presa europeană surprinde un plan amplu, hiper-mediatizat și aparent susținut diplomatic, dar care depinde exclusiv de răspunsul unui actor aflat în colaps militar și izolare politică. Tonurile variază de la entuziasm prudent la scepticism pragmatic, însă întrebarea comună în publicațiile citate este aceeași: va accepta Hamas planul – și ce se întâmplă dacă nu?
În timp ce atenția occidentală se concentrează pe Gaza, cresc tensiunile dintre NATO și Rusia. Sub titlul „Moscova susține că Ucraina pregătește o provocare de amploare în Polonia pentru a declanșa un război între NATO și Rusia”, publicația italiană La Repubblica relatează acuzațiile Serviciului de Informații Externe al Rusiei, care susține că serviciile ucrainene ar plănui o „provocare majoră” pe teritoriul Poloniei, prin atacuri – inclusiv cu drone – asupra „infrastructurii critice”, cu scopul de a da vina pe Moscova și Minsk. Ar fi vorba, afirmă SVR, de unități compuse din membri ai Legiunii Libertății din Rusia și ai Regimentului K, combatanți ruși și belaruși aliniați Kievului.
Tonul articolului sugerează o intensificare a propagandei și a războiului informațional, cu un mesaj implicit: Rusia încearcă să transmită că NATO ar fi împins într-un conflict direct prin „provocări fabricate”.
Astfel, presa europeană oscilează între speranță și amenințare. Pe de o parte, un plan de pace hiper-mediatizat, în care Trump își revendică rolul de garant universal. Pe de alta, o Rusie care aruncă în spațiul public acuzații explozive menite să tulbure flancul estic al NATO.
Într-o parte, „Riviera Gaza” și un „Consiliu al Păcii” prezidat de Trump. În cealaltă, scenarii de sabotaj și drone pe teritoriul Poloniei. Iar între ele, o comunitate internațională împărțită între febra negocierilor și teama de escaladare.
„Când trecutul rescrie prezentul: un craniu de un milion de ani zguduie paleoantropologia”, scrie agenția italiană ANSA. Descoperirea nu este nouă, dar interpretarea ei este revoluționară. Craniul numit Yunxian 2, găsit încă din 1990 în provincia chineză Hubei și atribuit timp de decenii speciei Homo erectus, a fost reanalizat cu tehnici moderne de reconstrucție 3D. Datele noi publicate în revista Science sugerează că trăsăturile acestui individ fosil împing înapoi cronologia speciei noastre cu circa 400.000 de ani față de ce sugerau analizele genetice: „O punte între ceea ce știm că a fost și ceea ce abia începea să apară”, comentează sintetizat presa italiană. Această „formă intermediară” sugerează o ramificare evolutivă mult mai rapidă decât se credea.
Studiul promite să alimenteze „o dezbatere aprinsă”, mai notează ANSA, știut fiind că multe teorii actuale despre originea speciei se bazează pe date genetice care plasau apariția timpurie a lui Homo sapiens în jurul a 600.000 de ani în urmă.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
