A doua vizită de stat a președintelui Donald Trump în Regatul Unit, începută marți, 16 septembrie 2025, a reaprins dezbateri puternice în presa internațională. The New York Times surprinde tonul critic al societății britanice: încă de la sosirea președintelui, activiștii au proiectat pe zidurile Castelului Windsor imagini cu Trump și Jeffrey Epstein, reamintind de legăturile controversate dintre cei doi.
O pânză uriașă cu aceeași fotografie a fost întinsă pe peluză, iar poliția a intervenit cu arestări. Cotidianul american notează că vizita este însoțită și de un marș planificat spre Parlament, dar și de o emisiune specială pe Channel 4, menită să demonteze declarațiile false ale lui Trump – un semnal că antipatia față de președinte rămâne puternică în Marea Britanie.
În aceeași cheie, Reuters amintește de protestele masive organizate de „Stop Trump Coalition” în centrul Londrei, unde mii de oameni au mărșăluit cu pancarte critice. Agenția subliniază, cu date de sondaj, cât de împărțită este opinia publică britanică: aproape jumătate dintre respondenți consideră vizita nepotrivită, în timp ce doar 30% o susțin.
Dar vizita nu a fost doar despre stradă și proteste. Financial Times schimbă registrul și privește spre dimensiunea geopolitică și economică a evenimentului. În cadrul întâlnirilor oficiale, SUA și Marea Britanie au lansat „Tech Prosperity Deal”, un acord prin care giganții americani din tehnologie – Microsoft, Google, Nvidia și OpenAI – promit investiții de zeci de miliarde în infrastructura AI și cloud din Regat. Pentru FT, vizita marchează un pas important în consolidarea relațiilor transatlantice în domenii strategice. The Independent relatează în detaliu ceremonialul regal – de la primirea oficială la banchetul fastuos – dar nu trece cu vederea marșurile „Trump Not Welcome” din centrul Londrei, unde primarul capitalei, Sadiq Khan, a acuzat liderul american că exportă o politică „far-right globală”.
Astfel, imaginea vizitei lui Donald Trump rămâne dublă: pe de o parte, recunoaștere și fast regal, întărită de acorduri economice majore; pe de altă parte, proteste masive și contestare socială, care confirmă că președintele american rămâne extrem de controversat pe sol britanic.
Subiectul morții lui Alexei Navalnîi, principalul opozant al lui Vladimir Putin, revine în actualitate după ce văduva sa, Iulia Navalnaia, a publicat o înregistrare video în care susține că soțul ei „a fost otrăvit”.
Corriere della Sera relatează că, într-un mesaj video de patru minute, difuzat pe rețelele sociale, văduva liderului opoziției ruse acuză direct Kremlinul. Ea spune că a reușit să obțină probe biologice de la Navalnîi în februarie 2024, după moartea acestuia într-o colonie penitenciară din Siberia, și că probele au fost analizate în două laboratoare din țări occidentale, ambele ajungând la aceeași concluzie: otrăvire. Corriere notează și mărturiile unor angajați ai coloniei, potrivit cărora Navalnîi a avut vărsături și convulsii, dar a fost lăsat nesupravegheat mai bine de o oră. În înregistrare, Iulia Navalnaia cere publicarea concluziilor laboratoarelor, condamnă „flirtul Occidentului cu Putin” și avertizează că „atâta timp cât veți rămâne tăcuți, el nu se va opri”.
Tonul relatării este completat de La Libre Belgique, care preia aceleași declarații și insistă asupra faptului că Iulia Navalnaia a preluat conducerea mișcării politice a soțului ei. Publicația belgiană evidențiază detaliul că probele biologice au fost trimise la laboratoare occidentale, care au ajuns independent la concluzia de otrăvire, dar notează și că văduva nu a făcut publice analizele și că nu există încă o identificare clară a substanței utilizate. La Libre reamintește traseul politic și personal al lui Navalnîi: otrăvirea cu agentul neurotoxic Noviciok în 2020, tratamentul în Germania, arestarea la întoarcerea în Rusia și moartea în detenție, la doar 47 de ani.
Cele două publicații converg asupra aceleiași idei: cazul Navalnîi rămâne un simbol al represiunii politice din Rusia și al metodelor de intimidare folosite de Kremlin. Diferența constă în accent: Corriere della Sera pune accent pe acuzațiile directe ale văduvei și pe responsabilitatea personală a lui Putin, în timp ce La Libre Belgique subliniază mai degrabă caracterul neclar și lipsa de transparență privind rezultatele oficiale ale analizelor.
În ambele versiuni însă, mesajul este același: moartea lui Alexei Navalnîi nu a fost un incident, ci rezultatul unei acțiuni deliberate, iar familia și susținătorii săi continuă să caute adevărul și să țină vie memoria opozantului rus.
Europa este sub semnul protestelor sindicale. Dacă în Franța, Le Monde scrie despre o zi de mobilizare națională împotriva austerității, în Italia, după cum notează Il Corriere della Sera, sindicatele anunță greve și manifestații în semn de solidaritate cu populația din Gaza.
Joi, 18 septembrie, peste 250 de manifestații sunt anunțate în toată Franța. Pentru prima dată din 2023, marile organizații sindicale cheamă la o grevă generalizată, ca răspuns la măsurile bugetare considerate „brutale” și care „pun din nou povara austerității pe umerii muncitorilor, pensionarilor și a categoriilor vulnerabile”. În capitală, se așteaptă ca aproape jumătate dintre dascăli să intre în grevă, iar circa 90 de școli să fie închise. La fel de tensionată se anunță situația în transporturi. Doar jumătate dintre trenurile Intercités și trei din cinci regionale TER vor fi menținute, cu disparități mari între regiuni. Mișcarea se extinde și la aeroporturi, la companiile de salubritate, în energie, telecomunicații și chiar în mass-media publică, precizează Le Monde, vorbind despre o „îmbinare a tuturor nemulțumirilor”, semn că protestul riscă să depășească simpla dispută bugetară și să devină o platformă de exprimare a frustărilor sociale acumulate.
În Italia, mobilizarea sindicală capătă însă o dimensiune geopolitică. Corriere della Sera relatează că federația sindicală a convocat pentru vineri, 19 septembrie, o demonstrație împotriva „masacrului și deportării poporului palestinian”. Logica războiului și a reînarmării este denunțată ca un pericol, iar sindicatele cer oprirea violențelor din Gaza. Luni, 22 septembrie, se anunță o grevă generală care va paraliza transportul, școlile, universitățile și chiar porturile. Trenurile ar putea fi anulate sau decalate, iar la nivel național sunt programate marșuri și proteste studențești.
Astfel, fie că e vorba de contestarea austerității la Paris sau de solidaritatea cu Gaza la Roma, Europa sindicală redescoperă forța străzii. Două țări-cheie ale Uniunii Europene își mobilizează masele în aceleași zile de septembrie, semnalând o nemulțumire socială și politică ce traversează frontierele și capătă nuanțe atât interne, cât și internaționale.
Cazul lui Călin Georgescu este urmărit cu interes în aceste zile în presa internațională. Le Monde remarcă faptul că anularea alegerilor din decembrie 2024 continuă să zguduie scena politică și judiciară din România. Publicația franceză subliniază că fostul candidat, în vârstă de 63 de ani, este urmărit penal pentru „comunicare de informații false” și „complicitate la tentativă de acțiune împotriva ordinii constituționale”, infracțiuni ce i-ar putea aduce între zece și douăzeci de ani de închisoare. Cotidianul analizează rechizitoriul de peste 300 de pagini, în care procurorii arată cum Georgescu și mercenarul franco-român Horațiu Potra ar fi discutat un plan de acțiuni violente imediat după anularea turului întâi. Arestările din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, arsenalul descoperit și acuzațiile de evaziune fiscală ce planează asupra lui Potra conturează, potrivit Le Monde, profilul unei conspirații cu ramificații paramilitare și financiare.
Subiectul este preluat de Euronews, care titrează tranșant: „Fostul candidat la președinția României, acuzat de tentativă de lovitură de stat”. Publicația europeană reia acuzațiile parchetului privind planurile de subminare a ordinii constituționale și pune accent pe rolul lui Horațiu Potra, arestat inițial la 8 decembrie, dar dispărut ulterior și acum suspectat că solicită azil în Rusia. Euronews reamintește și de contextul mai amplu: anularea turului întâi, respingerea acuzațiilor de interferență de către Moscova, dar și rezultatul alegerilor repetate din mai 2025, câștigate de candidatul pro-european Nicușor Dan, care a denunțat public orice ingerință străină.
Dincolo de perspectiva europeană, Politico accentuează dimensiunea internă a crizei. Publicația americană scrie că decizia Curții Constituționale de a invalida turul întâi a aruncat România la momentul respectiv într-un „haos politic”, cu proteste în stradă și tensiuni majore pe care Georgescu ar fi încercat să le exploateze. Procurorii îl acuză că a dorit să „schimbe ordinea constituțională” prin violență și subversiune, alături de gruparea paramilitară condusă de Potra. Politico notează că cei 21 de participanți la presupusul complot vor fi trimiși în judecată și evidențiază faptul că autoritățile române consideră Rusia principalul vector al campaniilor de dezinformare care au vizat alegerile din 2024.
În fine, Financial Times oferă un cadru mai larg, legând cazul de ecourile internaționale. „Georgescu a devenit o figură de referință pentru populiștii europeni și pentru mișcarea MAGA din SUA, unii oficiali republicani criticând anularea alegerilor din România”.
Astfel, de la Paris la Londra, Bruxelles sau Roma, presa internațională converge asupra aceleiași imagini: un candidat de extremă dreapta, ajuns pe valul populist și alimentat de campanii online suspectate a fi orchestrate din exterior, care se confruntă acum cu acuzații grave de tentativă de lovitură de stat. În prim-plan rămâne întrebarea dacă dosarul Georgescu va reprezenta un punct de cotitură pentru reziliența democratică a României în fața ingerințelor hibride.
(Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR)
