Alegerile din Republica Moldova sunt urmărite cu un interes neobișnuit de presa internațională, fiind abordate invariabil în contextul mai larg al conflictului dintre regimul Putin și Occident.
Republica Moldova are astăzi alegeri parlamentare, „scrutin care va determina dacă țara își continuă parcursul spre aderarea la UE sau dacă se va apropia de Rusia. Premierul moldovean a calificat votul drept o bătălie finală. Scrutinul se desfășoară pe fondul acuzațiilor că Rusia a cheltuit milioane de dolari încercând să instaleze la putere partide pro-Kremlin. Poliția moldoveană susține că a depistat tentative de cumpărare de voturi și de răspândire de dezinformări la adresa guvernului la o scară fără precedent. O treime din locuitorii Moldovei trăiesc în sărăcie, un număr foarte mare au plecat peste hotare la muncă, iar corupția e larg răspândită”, sintetizează BBC. Portalul european Politico oferă un exemplu de interferență suspectată a Rusiei: „Ambasada Moldovei la Bruxelles a fost evacuată în ziua alegerilor din cauza unei amenințări cu bombă”. Ambasada e și secție de vot, iar procesul electoral al fost reluat după verificările poliție. Chișinăul avertizase că Moscova „încearcă să intimideze alegătorii din diaspora – care doresc în majoritate ca țara lor să devină membră UE”. Agenția italiană Ansa menționează că „infrastructura electorală a fost ținta mai multor tentative de atac cibernetic” care „au fost detectate și neutralizate în timp real, fără a afecta procesul electoral”. Tot Ansa scrie că „în ziua alegerilor care vor decide viitorul Moldovei explodează «cazul Durov»”. Mai exact, „fondatorul Telegram a afirmat că serviciile de informații franceze i-au cerut să blocheze unele canale filoruse înainte de alegerile prezidențiale din 2024” din Moldova, dintre care unele pe bună dreptate, iar altele din motive politice. „Acuzațiile sunt similare cu cele formulate de Durov împotriva guvernului francez în cursul alegerilor prezidențiale din România din mai.” „Autoritatea electorală din Republica Moldova a descalificat vineri seară partidul filorus Moldova Mare de la alegerile parlamentare din cauza suspiciunii de finanțare ilegală. E al doilea partid filorus exclus recent, pe fondul îngrijorărilor legate de presupusa interferență a Rusiei”, transmite agenția Reuters. Se suspectează de asemenea că partidul acționează precum un succesor al partidului filorus Șor, scos în afara legii. Euronews informează că în ziua votului „poliția moldoveană a arestat zeci de persoane în sute de raiduri care au precedat votul”, pe care „mulți îl consideră a fi cel mai important din istoria recentă a țării”. După închiderea urnelor în țară socialistul Igor Dodon a invitat opoziția la un „miting pașnic” de protest în centrul Chișinăului pe 29 septembrie, invocând anumite „nereguli pe care le-am înregistrat astăzi”, consemnează agenția rusă TASS. Ziarul francez Liberation relatează despre o „rețea coordonată” de conturi TikTok care „amintește de surpriza românească din 2024, când Călin Georgescu, un candidat de extrema dreaptă necunoscut până atunci, a ieșit pe primul loc la primul tur al prezidențialelor”. „Potrivit poliției moldovene, Rusia ar fi injectat 300 de milioane de euro pentru a influența alegerile legislative din 2025, în special prin dezinformare. Obiectivul: înfrângerea taberei Sandu, fără a sprijini deocamdată vreun partid anume. Pentru serviciile speciale ruse miza este deturnarea orientării proeuropene a Moldovei.” „Serviciile ruse de informații externe susțin că trupele NATO se pregătesc să invadeze Moldova”, titrează Le Monde, explicând că „dornic să readucă Chișinăul pe orbita sa, Kremlinul a pus la punct o amplă strategie de ingerință în alegerile din mica republică”. Mai exact, serviciul SVR a scris recent pe site-ul său că trupe NATO „sunt concentrate în România, nu departe de granițele moldovene” și se pregătesc să „debarce” în regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, pentru a „intimida Transnistria”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a formulat practic o acuzație în oglindă, declarând că alegerile din Moldova „reprezintă un risc pentru întreaga Europă”, transmite agenția Ukrinform. Zelenski a explicat planul Rusiei, dat fiind că „noi înșine am trecut prin această situație”: mai întâi Moscova vrea să-și „asigure propriile partide în parlament”, pasul următor fiind guvernul propriu, iar în cele din urmă și propriul președinte. „După aceea urmează o prezență militară.” Postul public german Deutsche Welle subliniază într-o analiză privind Transnistria („o enclavă de facto a Rusiei”) că Moscova are de fapt deja o prezență militară în Moldova. The New York Times evidențiază o dilemă cu care se confruntă Moldova și Europa: „Analiștii politici și autoritățile continuă să se teamă că, dacă rezultatele partidelor filoruse vor fi slabe, ar putea izbucni tulburări sau s-ar putea refuza recunoașterea rezultatelor. Dar dacă rezultatele lor vor fi bune, atunci speranțele Moldovei de aderare la UE s-ar spulbera”. Agenția americană The Associated Press reține rolul nu important, ci „decisiv” al diasporei, amintind că la alegerile prezidențiale prezența la vot în străinătate a doborât recordul anterior și s-a votat în proporție de 82% pro-Occident. (La închiderea urnelor în țară publicația moldoveană Ziarul de Gardă raporta și acum o „prezență-record” la vot în diaspora.) Canalul public irlandez RTÉ publică o relatare pe larg despre scrutin sub titlul „Democrație contra dezinformare”, cât și o analiză aprofundată a unui universitar. Cel din urmă consideră că pentru Kremlin miza alegerilor e „mai mare decât țara în sine. Un guvern rusofil ar reafirma influența Moscovei în așa-zisa ei «străinătate apropiată», ar putea afecta și războiul din Ucraina, ba chiar ar putea avea efecte și asupra politicii interne a Kremlinului”. Britanicul The Guardian preia opinia unui diplomat occidental: „E o țară mică, dar consecințele sunt disproporționat de mari pentru Europa. Dacă Moldova se întoarce la Rusia, va fi o imensă durere de cap pentru securitatea europeană”. În fine, The Financial Times conchide că nu se pot face predicții în privința acestui „scrutin crucial”: „Un rezultat neconcludent ar duce probabil la formarea unui guvern de coaliție, a cărui componență va fi decisivă pentru direcția geopolitică viitoare a Moldovei”.
Săptămânalul francez Courrier International semnalează o întețire a atacurilor rusești asupra Ucrainei, în paralel cu o „intensificare a războiului hibrid” contra Europei. Zelenski a vorbit despre „intruziunile repetate pe cerul NATO din ultimele săptămâni și survolarea cu drone a unor zone sensibile în Danemarca și Norvegia”, în vreme ce „experți și analiști cred că Putin testează limitele războiului hibrid, deoarece nu-și poate permite un alt război convențional, care ar fi prea costisitor”. Săptămânalul britanic The Economist arată că „Rusia violează cu impunitate spațiul aerian al Europei”, numai că problema doborârii avioanelor rusești are potențialul de a „expune fisuri în alianța NATO”. Cotidianul spaniol La Razon sesizează însă și un ajutor inedit. „Avertisment însemnat pentru blocul ruso-chinez: avioane de vânătoare japoneze aterizează în Europa pentru prima dată în istorie.” O demonstrație de forță niponă în sprijinul aliaților occidentali din NATO care „îmbină securitatea Atlanticului cu cea a tensionatei zone Indo-Pacific”, dar „transmite și un mesaj clar de unitate în fața amenințărilor care pun la încercare ordinea internațională”. Un editorial de sâmbătă al cotidianului american The Wall Street Journal apreciază că Donald Trump i-a trasat o linie roșie lui Vladimir Putin, declarând „fără echivoc” săptămâna trecută că NATO trebuie să doboare avioanele care violează spațiul aerian al alianței. Singura întrebare e dacă măsura va fi aplicată și în practică. Cotidianul britanic The Telegraph consideră însă că Rusia își taie singură craca de sub picioare, ignorând o maximă a lui Napoleon: „nu-ți întrerupe niciodată inamicul în timp ce comite o greșeală”. Or, prin „tentativele sale de a semăna discordie între membrii NATO, Rusia nu a făcut altceva decât să-i amintească Europei care îi e adevăratul adversar”. Săptămânalul britanic The Spectator încearcă să descifreze „jocul lui Putin”, pornind de la afirmația ministrului eston de externe cum că Moscova încearcă să „fiarbă NATO ca pe o broască”, amplificându-și gradual, pe nesimțite, războiul hibrid, până când va fi reușit să submineze alianța. „Însă, indiferent dacă suntem fierți sau nu, nu suntem broaște. NATO poate și trebuie să acționeze. Neglijarea finanțării apărării, securității și diplomației trebuie să fie rectificată imediat. Legăturile noastre cu Rusia pentru combustibil și cu China, partenerul Rusiei din «axa destabilizării», trebuie să fie tăiate. Nu va fi ușor, dar și varianta alternativă, cu Europa pe post de «cuisses de grenouille» geopolitice la un festin sino-rus, e cu adevărat nedigerabilă.” (Andrei Suba, RADOR)
