Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt cinstiti pe 8 noiembrie. Ziua a opta indica vesnicia, semn ca acesti ingeri au invesnicit legatura lor cu Dumnezeu, iar luna a noua de la Buna Vestire a Nasterii Domnului, simbolizeaza cele noua cete ingeresti. Numele Mihail, in limba ebraica, inseamna: „Cine este ca Dumnezeu?”, iar Gavriil, inseamna „puterea lui Dumnezeu”.

Este important sa mentionam ca in data de 8 noiembrie nu ii praznuim doar pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, ci pe toate cetele ingeresti. Parintele Ene Braniste afirma ca la originea acestei sarbatori a fost praznuirea Sfantului Arhanghel Mihail. In secolul al V-lea a fost construita o biserica inchinata Sfantului Arhanghel Mihail la Thermele lui Arcadius din Constantinopol. La inceput, sarbatorirea era legata de amintirea sfintirii acestei biserici. Mai tarziu a fost sarbatorit si Sfantul Arhanghel Gavriil, ca in cele din urma, sarbatoarea sa devina o zi de praznuire a tuturor cetelor ingeresti.

Biserica Ortodoxa invata ca ingerii sunt fiinte spirituale create de Dumnezeu inaintea lumii vazute. Ingerii sunt prezenti in noua cete ingeresti. Acestea sunt: Serafimii, Heruvimii, Tronurile, Puterile, Stapaniriile, Domniile, Incepatoriile, Arhanghelii si Ingerii. Intre Sfintii Arhangheli, Sfintii Parinti au distins sapte nume diferite: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil si Varahiil.

Sfantul Arhanghel Mihail

Sfantul Arhanghel Mihail a pus capat revoltei ingerilor rai. In momentul in care Satana a cazut impreuna cu cei care l-au urmat in caderea lui, Sfantul Arhanghel Mihail a grait: „Sa luam aminte! Sa stam bine, sa stam cu frica inaintea Celui ce ne-a facut pe noi si sa nu cugetam cele potrivnice lui Dumnezeu. Sa luam aminte ce au patimit cei ce erau impreuna cu noi ziditi si cum se impartaseau cu noi din dumnezeiasca lumina. Sa luam aminte cum, indata, din lumina s-au prefacut in intuneric pentru mandria lor si din inaltime au fost aruncati jos, in adanc. Sa luam aminte cum a cazut din cer luceafarul cel ce rasarea dimineata si s-a sfaramat pe pamant”. Mihail este ingerul care distrus cetatile Sodoma si Gomora si l-a salvat pe Lot impreuna cu familia sa de la moarte. A calauzit poporul evreu cand a iesit din robia egipteana. L-a intarit pe Iosua, fiul lui Navi, inainte de inceperea cuceririi Canaanului si potrivit Apocalipsei, el va aduce biruinta finala asupra diavolului si a slujitorilor lui. Tot Mihail i s-a descoperit Sfantului Constantin cel Mare si i-a aratat pe cer semnul sfintei cruci spunandu-i: „Prin acest semn vei invinge!”.

Sfantul Arhanghel Mihail apare in iconografie ca un „inger cu sabie”, fiind pazitor la intrarea in Eden.

Sfantul Arhanghel Gavriil

Arhanghelul Gavriil este cel care a vestit nasterea prorocilor si a dreptilor lui Dumnezeu, dar si intruparea si nasterea Fiului lui Dumnezeu din Sfanta Fecioara Maria. Arhangelul Gavriil s-a aratat si preotului Zaharia vestindu-i nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, le-a vestit pastorilor la Betleem Nasterea Domnului si a pravalit piatra de la usa mormantului si a sezut deasupra ei, cand Domnul a inviat si a vestit pentru prima data Mironositelor ca Hristos a inviat. Gavriil s-a aratat si Sfintei Fecioare Maria pe cand se ruga in Muntele Eleonului, vestindu-i mutarea la cele vesnice.

Arhanghelul Mihail este reprezentat in icoane cu un crin in mana, semn al bucuriei pe care o aduce.

Sfintii Mihail si Gavriil mai sunt cinstiti in cursul anului bisericesc dupa cum urmeaza: pe 6 septembrie cand este praznuita o minune a Sfantului Arhanghel Mihail, savarsita la Chones, in Colose, din Frigia; iar sarbatorile de pe 26 martie, 11 iunie si 13 iulie sunt legate de Sfantul Arhanghel Gavriil.

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil – ocrotitori spirituali ai Jandarmeriei Romane

Deviza Jandarmeriei Romane este „Lex et ordo” (lege si ordine). Sfintii Arhangeli Mihail si Gavriil au fost luati ocrotitori de Jandarmeria Romana pentru ca Mihail este simbolul legii, apara dreptatea si adevarul, iar Gavriil este chipul ordinii, pacii si armoniei.

Sfintii ingeri sunt pomeniti in fiecare duminica seara la slujba Vecerniei si luni la slujba Utreniei. Ei sunt alaturi de oameni atunci cand acestia Ii slujesc lui Dumnezeu. In rugaciunea de la Intrarea mica din cadrul Sfintei Liturghii se mentioneaza: „Stapane Doamne, Dumnezeul nostru, fa ca impreuna cu intrarea noastra sa fie si intrarea sfintilor ingeri care slujesc impreuna cu noi”. Iar in ecteniile pe care diaconul sau preotul le rosteste in cadrul slujbelor, se cere sa avem inger pazitor, ocrotitor sufletului si trupului nostru.

In Canonul de rugaciune catre toate puterile ceresti si toti sfintii, noi Ii cerem lui Dumnezeu: „Inconjoara-ne cu Sfintii Tai Ingeri ca, prin mijlocirea lor fiind paziti si povatuiti, sa ajungem la unirea credintei si la cunoasterea slavei Tale neapropiate”.

Troparul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

Mai marilor Voievozi ai Ostilor ceresti, rugamu-va pe voi noi, nevrednicii; cu rugaciunile voastre sa ne acoperiti pe noi, cu acoperamantul aripilor slavei voastre celei netrupesti pazindu-ne pe noi, cei ce cadem cu deadinsul si strigam: izbaviti-ne din nevoi, ca niste mai mari peste cetele puterilor celor de sus.

Evanghelia sarbatorii Soborului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si al tuturor cerestilor puteri:

„Zis-a Domnul ucenicilor Sai: cine va asculta pe voi Ma asculta pe Mine si cel ce se leapada de voi se leapada de Mine; iar cine se leapada de Mine se leapada de Cel care M-a trimis pe Mine. Iar cei saptezeci s-au intors cu bucurie, zicand: Doamne, si diavolii se pleaca noua in numele Tau. Atunci Iisus le-a raspuns: am vazut pe Satana ca un fulger cazand din cer. Iata, v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului; si nimic nu va va putea vatama. Insa nu va bucurati de aceasta, ca duhurile se pleaca voua, ci va bucurati mai ales pentru ca numele voastre s-au scris in ceruri. In ceasul acela s-a bucurat Iisus cu duhul si a zis: Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea de cei intelepti si de cei priceputi si le-ai descoperit copiilor. Da, Parinte, caci asa a fost inaintea Ta, bunavointa Ta”. (Luca 10, 16-21)

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi la 8 noiembrie de către credincioşii ortodocşi, fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.

Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din secolul al V-lea. La început, a fost o simplă aniversare a sfinţirii unei biserici a Sfântului Mihail, aceasta fiind ridicată la ordinul lui Arcadius din Constantinopol. Cu timpul, acest praznic a ajuns să se adreseze şi Sfântului Gavriil, ca apoi să devină sărbătoarea închinată tuturor Sfinţilor Îngeri.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe sfinţii ei încă de la înfiinţare şi îi va preţui până la sfârşitul veacurilor. În Calendarul ortodox este fixată o zi de sărbătoare pentru fiecare dintre aceştia. Viaţa, activitatea şi minunile fiecărui sfânt au fost consemnate din primele veacuri creştine şi se păstrează până în zilele noastre, sub forma sinaxarelor, proloagelor, mineielor, acatistelor, din care se citeşte zilnic la slujbele religioase.

Creştinism versus păgânism
Pentru cercetătorii apuseni, raţionali şi ghidaţi de modul de gândire specific Apusului, condus de raţiune şi, de ce să nu spunem, gândirea iluministă, cultul martirilor este numai o receptare şi o dezvoltare oarecum anacronică a cultului eroilor antici. Cei mai mulţi dintre aceştia consideră că în cultul creştin al martirilor a supravieţuit cultul antic al eroilor, argumentând aceasta prin similitudinea actelor cultice care însoţesc aceste credinţe. Spre exemplu, cercetătorul Fustel de Coulanges subliniază că sărbătorile închinate martirilor sunt identice cu zilele închinate eroilor antici: Parentalia-Feralia (13-21 februarie), Lemuria (9, 11, 13 mai), Rosalia (23 mai).

Tradiţia greacă acorda titlul de erou oamenilor iluştri, fie pentru că erau consideraţi de origine divină, fie pentru mari fapte de vitejie, fie pentru servicii însemnate aduse omenirii; există convingerea că eroii, îndată după moarte, erau admişi în familia zeilor, devenind astfel părtaşi la natura şi puterea divină. Spre exemplu, despre Heracle, mitologia antică consideră că imediat după moartea sa pe rug a fost ridicat de tatăl său la cer şi dus în Olimp.

Creştinismul a desfiinţat, într-un anumit sens, graniţa între sacru şi profan, dând posibilitatea tuturor să devină sfinţi. De o parte, dispariţia acestei graniţe nu înseamnă profanizarea universală, ci deschiderea tuturor posibilităţilor pentru sfinţire, iar de cealaltă parte, a nega putinţa accesului tuturor la sfinţenie înseamnă a nega dumnezeirea activă în umanitatea asumată a Fiului lui Dumnezeu.

Încă din antichitate, aproape toate popoarele creştine au dat naştere la sfinţi din sânul lor. Românii şi grecii au dat cel mai mare număr de sfinţi din calendarul ortodox, dar nu lipsesc nici sirienii, egiptenii, perşii, armenii, gruzinii, celto-galii, ruşii. Din anul 1955 în lista sanctorum au fost trecuţi şi sfinţii de neam românesc.

Cultul îngerilor
Cultul îngerilor are un fundament biblic, fie că e vorba de Vechiul Testament, fie că ne referim la Noul Testament. Cu toate acestea, în creştinismul primar constatăm o oarecare rezervă faţă de cinstirea îngerilor, datorită denaturării sau practicării abuzive şi eronate a acestui cult. De fapt, este vorba despre două influenţe: una venită din partea păgânilor care asimilau pe îngeri cu numeroasele zeităţi adorate de aceştia, cealaltă din partea gnosticilor, care confundau îngerii cu eonii. Totuşi, nu trebuie confundată venerarea pe care creştinii o acordă îngerilor cu cinstirea pe care o dau divinităţii.

Cultul Sfinţilor Îngeri a luat amploare încă din creştinismul timpuriu, mai ales în Egipt, Italia şi Siria, unde întâlnim cele mai numeroase paraclise şi biserici închinate sfinţilor îngeri. Biserica Ortodoxă acordă o atenţie deosebită venerării îngerilor. În acest sens, în Sinaxarul ortodox au fost rezervate cinci zile liturgice închinate pomenirii şi cinstirii Sfinţilor Îngeri: Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil, la 8 noiembrie, Minunea Sfântului Arhanghel Mihail de la Choes, la 6 septembrie, Soborul marelui voievod Gavriil, la 26 martie, cel de-al doilea Sobor al Arhanghelului Gavriil, la 13 iulie şi Arătarea Arhanghelui Gavriil la coliba unui călugăr din Sfântul Munte, la 11 iunie.

Cultul îngerilor este la mare cinste şi în Biserica Romano-Catolică. Astfel, în calendarul catolic întâlnim cinci sărbători, de diferite grade, închinate Sfinţilor Îngeri, o importanţă deosebită acordându-se sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Soborul îngerilor
În tradiţia Bisericii sunt cunoscuţi un număr de şapte Arhangheli: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Mihail, care se tâlcuieşte „puterea lui Dumnezeu” şi este voievodul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli, poartă sabie de foc şi are rolul de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrajmaşilor. Gavriil, care înseamnă „bărbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri. El nu poartă sabie de foc, ci crin, fiind aducătorul veştilor bune. Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti. Uriil este luminător al celor întunecaţi. Salatiil este îngerul care se roagă fierbinte pentru neamul omenesc. Gudiil este îngerul care aduce veşnic slavă lui Dumnezeu şi celor ce se nevoiesc la fapte bune. Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvantare dumnezeiască pe pământ.

Sacrul şi profanul
Conform tradiţiei, în ajunul sărbătorii se oficiază slujba de priveghere, seara, la care sunt prezenţi ierarhul locului şi alţi invitaţi, precum şi o mulţime de credincioşi. În unele locuri, privegherea durează toată noaptea, fiind însoţită de litie, acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, citirea moliftelor, miezonoptica, psaltirea şi alte citiri şi cântări.

În această zi, după slujba religioasă, se citesc rugăciuni de dezlegare pentru cei prezenţi, după care preotul se dezbracă de veşmintele preoţeşti şi le pune peste credincioşi, gestul având leac pentru multe boli, în special cele mintale. În timpul Sfintei Liturghii, la ieşirea preotului cu sfintele daruri, mulţi credincioşi pun în calea preotului haine pentru a trece peste ele şi a obţine vindecare şi sfinţenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor dăruiesc credincioşilor cozonac şi un pahar cu vin sau organizează o agapă frăţească în curtea bisericii sau în interiorul acesteia.

Se spune că Arhanghelii sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Arhanghelul Mihail a însoţit poporul ales în pământul făgăduinţei, dar şi cele zece pedepse, a fost păzitorul oştilor lui Isus Navi, a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon, a păzit pe Daniil în groapa cu lei şi tot el a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă. Arhanghelul Gavriil a vestit naşterea Maicii Domnului, a fost primul care a rostit numele lui Iisus, i-a dat nume lui Ioan Botezătorul şi a descoperit magilor taina întrupării Mântuitorului.

În folclorul religios românesc, dintre cei doi arhangheli, mai venerat este Mihail. Se spune că el poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este hărăzit să mai trăiască, fiind şi un stăpânitor al văzduhului, alături de prorocul Ilie.

În viziunea populară, Arhanghelii asistă şi la judecata de apoi, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. De aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei. În zonele muntoase, stăpânii oilor îi desemnează pe arhangheli ca “patroni ai oilor”, având grijă ca acestea să fie sănătoase şi cu spor la mărirea turmelor.

Conform tradiţiei, în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinţilor Arhangheli se duc bucate şi colivă la biserică şi se dau pomeni de sufletul morţilor. De “moşii de toamnă”, mulţi creştini împart vecinilor şi săracilor farfurii sau străchini cu mâncăruri şi căni pline cu vin. Tot acum, se aprind lumânări pentru cei morţi, dar şi pentru cei vii.

Obiceiuri si traditii de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil

Arhanghelii sunt reprezentari mitice apartinand calendarului popular dar care au ca echivalenti pe Arhanghelii Mihail si Gavriil din calendarul ortodox, celebrati la 8 noiembrie.

Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de ingeri, avand aripi si purtand sabii, ca simbol al biruintei, si sunt calauze ale sufletelor in drumul acestora spre rai.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria sa-i vesteasca taina cea mare a intruparii Domnului si tot el a adus dreptilor Ioachim si Ana vestea zamislirii Maicii Domnului.

In folclorul religios romanesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat in comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poarta, uneori, cheile raiului, este un infocat luptator impotriva diavolului si vegheaza la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor, daca le este harazit sa mai traiasca. De multe ori il intalnim alaturandu-se Sfantului Ilie, atunci cand acesta tuna si trasneste, sau oranduieste singur grindina, cu tunul. El tine si ciuma in frau, asemanator Sfantului Haralambie.