Tensiunile, care se amplifică în întreaga lume, țin capul de afiș la presei internaționale. „Cel mai rău scenariu posibil’: escaladare diplomatică între Japonia și China în legătură cu Taiwanul”, titrează La Libre Belgique, trecând în revistă declarațiile care au dus la o deteriorare bruscă în ultima săptămână a relațiilor dintre Tokyo și Beijing.
Revista presei
Concret, noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat în data de 7 noiembrie în fața Parlamentului japonez că „situația privind Taiwanul a devenit atât de gravă încât trebuie să luăm în considerare cel mai rău scenariu posibil’, iar dacă o situație de urgență în Taiwan implică „desfășurarea de nave de război și utilizarea forței, aceasta ar putea reprezenta o amenințare la adresa supraviețuirii Japoniei”. „Mergând mai departe decât oricare dintre predecesorii săi, remarcile lui Takaichi au fost interpretate în mare măsură ca sugerând că un atac asupra Taiwanului ar putea justifica sprijinul militar din partea Japoniei pentru insulă”, explică La Libre Belgique. În replică, Beijingul, care „insistă că Taiwanul, o insulă guvernată de facto autonom din 1949, este parte integrantă a teritoriului său”, a transmis că „dacă cineva îndrăznește să se amestece în cauza reunificării Chinei sub orice formă, (Beijingul) va răspunde cu fermitate”, mai notează cotidianul belgian. „Temerile cu privire la intrarea într-o spirală descendentă a relațiilor dintre Tokyo și Beijing au crescut duminică, după ce China și-a avertizat cetățenii să nu călătorească în Japonia în viitorul apropiat”, scrie The Japan Times. În plus, „China a ales să escaladeze disputa sa diplomatică cu Japonia”, trimițând o formaţie de nave a Pazei de Coastă chineze, care a traversat duminică apele din jurul Insulelor Senkaku, aflate sub administraţie japoneză, în cadrul unei „patrulări de aplicare a drepturilor”, notează și New York Times.
Tensiunile cresc și în America Latină, iar L’Express chiar pune în mod deschis întrebarea: Va invada Donald Trump Venezuela? „În largul coastei Venezuelei, Marina SUA se află sub o presiune imensă”, scrie cotidianul francez, detaliind că „din august, aproximativ douăzeci de ambarcațiuni suspectate că transportă droguri au fost distruse de armata americană. Bilanțul: peste 75 de morți până în prezent”. L’Express consideră însă că „în spatele discursului despre ‘combaterea narcoterorismului’ se ascunde o ambiție mult mai complexă: răsturnarea președintelui Venezuelei”. Pe aceeași linie, Associated Press notează că „cel mai avansat portavion al SUA a ajuns duminică în Marea Caraibilor, demonstrând puterea militară a SUA și ridicând semne de întrebare cu privire la ce ar putea semnala noua comasare de trupe și armament pentru intențiile administrației Trump în America de Sud”.
În Europa, președintele Finlandei avertizează că un armistițiu pe frontul ucrainean nu este posibil prea curând și consideră că „Europa va avea nevoie de ‘sisu’”, un cuvânt finlandez care înseamnă rezistență și curaj, pentru a susține Ucraina să treacă peste lunile de iarnă, în timp ce Rusia își continuă atacurile hibride și războiul informațional pe întreg continentul”. Într-un interviu pentru Associated Press, Alexander Stubb a invocat experiența țării sale. „În anii 1940, după două războaie cu Rusia, Finlanda a pierdut aproximativ 10% din teritoriul său în fața Moscovei și a fost de acord să devină neutră din punct de vedere militar. Însă pierderile Finlandei ar fi putut fi mult mai mari dacă trupele finlandeze nu ar fi dat dovadă de ‘sisu’ și nu ar fi provocat pierderi grele armatei sovietice, în ciuda faptului că erau mult depășite numeric”, a explicat Stubb pentru Associated Press.
La polul opus, premierul ungar Viktor Orbán consideră că Ucraina nu are „nicio șansă” să câștige războiul, iar susținerea oferită de UE Kievului este „pur și simplu nebunească”, scrie Politico. Între timp, continuă atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, după cum constată The New York Times, titrând că „Rusia a urmărit să-i oprească Ucrainei lumina, iar acum vizează încălzirea”. „Cum cea de-a patra iarnă de război se apropie, Rusia și-a diversificat atacurile, trecând de la cele asupra rețelelor electrice la cele asupra infrastructurii de gaze”, iar „experții afirmă că, dacă atacurile vor continua, milioane de oameni se vor chinui să-și asigure căldura în apartamente”, detaliază cotidianul american, adăugând că „în prezent, există tot mai multe temeri legate de faptul că, acolo unde Rusia nu a reușit să învingă Ucraina lăsând-o pe în întuneric, s-ar putea ca ea să reușească acum aruncând-o în frig”. Duminică, însă, la Atena, președintele ucrainean a semnat un acord prin care Ucraina va importa gaz natural lichefiat din SUA prin intermediul Greciei, după cum anunță Kathimerini, care vorbește despre activarea în esență a Coridorului Vertical. „Proiectul – susținut activ de SUA – are ca scop aprovizionarea cu energie a Europei de Est, inclusiv a Ucrainei”, notează Politico, detaliind că noua rută de transport va pleca din Grecia, punctul de intrare pentru gazul american, și va tranzita Bulgaria și România, ajungând în Ungaria, la vest, și, mai la nord, în Ucraina și Moldova.
(Carolina Ciulu – RADOR)
