Căderea guvernului francez, subversiunea Rusiei în Europa și șansele de pace în Orientul Mijlociu în pragul comemorării a doi ani de la masacrul islamist din Israel sunt principalele subiecte dezbătute astăzi de presa internațională.
„Preşedintele francez Emmanuel Macron a numit un nou cabinet sub conducerea premierului Sébastien Lecornu, desemnat în urmă cu aproape o lună pentru a gestiona cea mai recentă criză politică din Franţa”, informa BBC luni, la scurt timp după miezul nopții, precizând că „noul guvern se confruntă cu ostilitatea partidelor din parlamentul profund divizat”. Pentru ca după numai câteva ore postul britanic să anunțe demisia lui Lecornu, care „aruncă Franța într-o criză politică și mai profundă”. Pe fondul incertitudinii, „logica politică indică posibilitatea unor noi alegeri generale”. „Sébastien Lecornu devine cel mai efemer prim-ministru din istoria celei de-a Cincea Republici. Plecarea sa de la Matignon, la 26 de zile de la învestire, aruncă țara într-o instabilitate politică cu consecințe incerte, deoarece, la trei săptămâni după căderea lui François Bayrou, al treilea prim-ministru provenit din «nucleul comun» abandonează din lipsă de susținere majoritară. Bomba cu fragmentare pe care a reprezentat-o dizolvarea eșuată a Adunării Naționale din iunie 2024 continuă să-și producă efectele distructive asupra vieții politice și economice a țării” – comentează Le Monde. „Demisia a stârnit imediat presiuni ale partidelor de opoziție, de stânga și de extrema dreaptă, acestea dorind să-l silească pe Macron să anunțe alegeri anticipate. În opinia partidelor de opoziție vina e a lui Macron, întrucât el a refuzat să numească un premier și un cabinet care ar fi putut să-i perturbe programul pro-afaceri, deși alianța lui de centru a avut rezultate slabe la alegeri”, scrie The New York Times. Publicația italiană Il Fatto Quotidiano subliniază „un context care evidențiază situația extrem de complexă a finanțelor publice, cu posibilitatea tot mai reală a unor măsuri de austeritate. Haosul politic a provocat o cădere imediată cu 2% a bursei de la Paris. Jordan Bardella, președintele partidului de dreapta Rassemblement National, i-a cerut lui Macron să dizolve Adunarea Națională”. Arătând că Macron își caută acum „al patrulea premier în mai puțin de un an și al șaptelea per total”, britanicul The Telegraph consideră că evoluțiile de la Paris constituie un „avertisment” și pentru Londra, iar lecția, în esență, e aceea că „piețele obligațiunilor nu vor tolera datorii până la cer”. Săptămânalul The Economist apreciază că „Franța e instabilă încă de când Macron a dizolvat camera inferioară în vara trecută și a convocat noi alegeri generale care au cimentat un parlament complet paralizat, scindat în trei blocuri reciproc ostile”. Situația aduce cu instabilitatea cronică a republicii anterioare, eliminată de Charles de Gaulle doar prin adoptarea unei noi constituții în 1958. „Proiectul centrist al lui Macron, conceput pentru a instala un consens post-politic și a exclude extremele, se dezintegrează rapid. Macron nu are opțiuni valide pentru soluționarea impasului politic.” The Financial Times abordează subiectul într-un editorial intitulat „Amurgul păgubos al președinției Macron”, observând și el că greșelile acesteia au aruncat Franța în „cea mai gravă criză din ultimii 70 de ani”, o aluzie tot la momentul ’58. Dar vina îi revine de fapt „întregii clase politice” care se „comportă iresponsabil”, deși țara e în criză. „O dizolvare a legislativului pare inevitabilă. Alegerile anticipate ar zdrobi probabil partidele de centru și ar consolida RN-ul de extrema dreaptă, care e considerat tot mai mult un partid de guvernare alternativ, nu doar un vot de protest.”
În contextul războiului hibrid purtat de Rusia în UE, publicația bulgară Mediapool trece în revistă măsurile de apărare de pe continent. În ograda proprie a Sofiei Mediapool observă „probleme cu acoperirea radarului, avioane de vânătoare vechi și decizii proaste”, pe când dincolo de Dunăre România are „experiență la prima mână”, dată fiind vecinătatea ei cu Ucraina. „Din punct de vedere tehnic România și-a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a detecta și de a răspunde la dronele rusești în ultimii doi ani. În scenarii reale însă, urmărirea și atacarea unei drone s-au dovedit mai problematice.” În rest, „Austria își modernizează apărarea antiaeriană, Spania are 140 de avioane de vânătoare gata de decolare oricând, Italia are o rețea integrată de sisteme radar terestre și maritime, iar Lituania se bazează pe NATO”. Euronews semnalează că „în apropierea aeroportului din München a fost poziţionat un sistem laser pentru a-l proteja de potențiale intruziuni ale dronelor”, dat fiind că săptămâna trecută a stat închis două zile din cauza lor. „Polonia a anunțat că a trimis duminică o avioane pentru a-și asigura securitatea spațiului aerian, dat fiind că Rusia a lansat atacuri aeriene asupra Ucrainei, iar o ploaie de rachete și drone s-a abătut asupra regiunii Lvivului, din apropierea frontierei cu Polonia”, reține site-ul britanic The Independent. Președintele Volodimir Zelenski s-a declarat dezamăgit de reacția Vestului la atacul masiv cu 50 de rachete și 500 de drone: „înainte de venirea iernii Rusia încearcă în mod clar să ne distrugă infrastructura civilă – rețeaua de gaze, generatoarele și transformatoarele de energie. Reacție egală cu zero din partea lumii”. Pe lângă provocările cu drone, Moscova continuă să atace și pe frontul propagandei, relatează ziarul italian La Repubblica: serviciul de informații externe al Rusiei (SVR) a acuzat Marea Britanie că pregătește o „provocare lașă” cu un atac asupra unei nave „într-un port european”, cu scopul de a „justifica necesitatea unui ajutor militar suplimentar” pentru Kiev. Agenția Reuters transmite că Dmitri Medvedev, „cunoscut pentru declarațiile sale vehement anti-occidentale”, a lansat spre UE noi săgeți, deopotrivă sarcastice și amenințătoare. „Important e ca europenii miopi să simtă pericolul războiului pe propria lor piele. Să se teamă și să tremure ca niște animale proaste într-o turmă dusă la abator”, a scris Medvedev, referindu-se la incidentele cu drone.
Greta Thunberg a fost deportată luni din Israel alături de alți 171 de activiști de stânga, după ce a petrecut mai multe zile în arest pentru că a făcut parte dintr-o flotilă de ajutor pentru Gaza, transmite CNN. Cotidianul portughez Diário De Notícias observă că „Thunberg a declarat că a fost victima relelor tratamente în cursul detenţiei în Israel. Printre greutățile pe care le-a îndurat s-a evidenţiat că a trebuit să șadă perioade lungi pe suprafețe dure”. Or, în condițiile în care „civilii palestinieni văd lumea năruindu-se în jurul lor și tot găsesc puterea de a supraviețui” în Gaza, nu putem vorbi în cazul activiștilor decât de un „teatru al suferinței”. „Victimizarea «eroilor» flotilei făcea în definitiv parte din scenariu. Arestarea lor era esențială pentru completarea intrigii. Adevăratul eșec ar fi fost să ajungă în Gaza fără împotrivire.” Cotidianul israelian Haaretz publică o analiză pe o temă similară: „Protestatarii pro-palestinieni din Italia s-au decis: nu există israelieni buni”. „Ai protestat? Ai fost arestat? Ai făcut grevă? Nimic din toate acestea nu e suficient, fiindcă ești israelian. Israelienii i-au substituit efectiv pe evrei în calitatea de purtători ai tuturor păcatelor umanității, și numai ostracizarea le-ar putea aduce mântuirea. E trist pentru noi, dar nu e cu nimic mai puțin trist și pentru ei.” Între timp în Egipt au început negocierile indirecte de pace pe baza planului Trump dintre Israel și Hamas, pe fondul unor repetate îndemnuri ale diplomației americane, consemnează Reuters. Într-un interviu exclusiv acordat Euronews, premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat poziția Europei față de strategia Israelului în Gaza și absența UE din procesul planului Trump. Europa e absentă deoarece „a cedat practic în fața terorismului palestinian [și] a minorităților islamiste radicale”, a declarat Netanyahu. „E motivul pentru care Europa a devenit în esență irelevantă și dă dovadă de o slăbiciune enormă.” Site-ul israelian Ynet News califică planul Trump drept „acordul pe care Israelul nu-și poate permite să-l rateze”, dat fiind că dacă fie și numai clauza eliberării tuturor ostaticilor ar fi finalizată, tot ar fi „un acord excepțional, atât de favorabil încât puțini israelieni ar fi cutezat să și-l imagineze”. Ynet sesizează că răspunsul Hamasului la plan a fost nu atât un „da, dar…” cât mai degrabă un „nu, dar…”, adică un motiv mai puternic de optimism în privința primei etape. Editorialul din The Wall Street Journal afirmă că „mai întâi eliberarea ostaticilor” e cheia în Gaza și că Trump lucrează la a transforma acel „da, dar..” al Hamasului într-un „da” și atât. „Acordul se simte ca un castel clădit de Trump pe nisip. Dar e în regulă, atât timp cât eliberarea grabnică a ostaticilor va avea loc mai întâi. După acea teroriștii pot să refuze ce și cât vor ei.” Editorialul cotidianului israelian Jerusalem Post e dedicat comemorării a doi ani de la pogromul comis de teroriștii palestinieni pe 7 octombrie 2023, apreciind că „masacrul a forțat societatea israeliană să se confrunte cu o amenințare existențială pe care încerca s-o evite”. Ziarul enumeră și trei învățături deprinse de pe urma ororii: „descurajarea pasivă, de una singură, nu poate constitui o strategie”, cel puțin nu în cazul inamicilor motivați de ideologie; „apărarea pasivă nu e suficientă […] tehnologia e un multiplicator al forței, nu un substitut al forței”; „bazarea pe propriile forțe” – „israelienii au realizat șocați pe 7 octombrie că erau dependenți de alte țări pentru instrumente militare elementare” precum muniția. „7 octombrie a fost o traumă națională, dar și o deșteptare. A spulberat iluzii și a forțat țara să se confrunte cu adevăruri pe care încerca să le evite”, conchide Jerusalem Post. (Andrei Suba, RADOR)
