Dosarul FARA 7642 – Cazul Ana Birchall și contactele sale cu CIA

Dosarul FARA nr. 7642, depus pe 12 septembrie 2025 de Roni el Aledo, pune în lumină tentativa Anei Birchall de a se conecta oficial cu serviciile americane de informații în calitate de „sursă voluntară”. Însă, evoluția ei politică recentă adaugă un strat semnificativ de interpretare: la 1 mai 2025, Birchall a devenit consilier prezidențial cu responsabilități pe parteneriate strategice, sub administrația interimară condusă de Ilie Bolojan.

Integrarea acestei numiri în contextul legăturilor cu SUA oferă o imagine de ansamblu mai nuanțată a ambițiilor și modului în care Birchall își plasează poziția publică.

La data de 12 septembrie 2025, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a înregistrat, în baza Legii privind Înregistrarea Agenților Străini (FARA), dosarul cu numărul 7642, depus de Roni el Aledo, fost contractant al Agenției Centrale de Informații (CIA). Documentele oficiale (Exhibit A și Exhibit B), notarizate în statul Florida, dezvăluie o înțelegere orală între Aledo și Ana Birchall, fost ministru al Justiției și fost viceprim-ministru al României, privind stabilirea unor contacte directe între aceasta și serviciile americane de informații.

Cazul, deși lipsit de implicații financiare sau contractuale, atrage atenția prin conținutul său geopolitic și prin implicațiile etice ale unui fost înalt demnitar român care, aflat în afara funcției, își oferă sprijinul și loialitatea Statelor Unite, promițând să devină „un puternic apărător și promotor al intereselor guvernului SUA în România”.

Contextul legal – ce este FARA

Legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), adoptată în 1938, obligă orice persoană din SUA care acționează, cu sau fără plată, în interesul unui „principal străin” – fie acesta guvern, partid politic sau persoană – să se înregistreze oficial și să declare activitățile întreprinse. Scopul legii este transparența în relațiile de influență dintre actori străini și mediul politic american, prevenind infiltrarea neasumată a intereselor externe în deciziile SUA.

Astfel, chiar și un demers informal, cum este cazul lui Roni el Aledo – care a contactat CIA și DIA în numele Anei Birchall – trebuie raportat, pentru a evita orice suspiciune de lobby ascuns sau influență străină nedeclarată.

Conținutul documentelor depuse

Cele două documente principale, „Exhibit A” și „Exhibit B”, conțin informațiile de bază privind relația dintre părți:

1. Date generale ale înregistrării

• Număr de înregistrare: 7642

• Data depunerii: 12 septembrie 2025

• Locul autentificării: Florida, SUA

• Notar: Sandra J. Lugo (comisie valabilă până la 24 octombrie 2025)

• Modalitate de depunere: Electronic, prin portalul oficial FARA.gov

2. Părțile implicate

a) Registrantul (agentul)

• Nume: Roni el Aledo (cunoscut și ca Roniel Aledo)

• Adresă: 16145 NW 14th Street, Pembroke Pines, Florida, 33028

• Profil: fost contractant al CIA, fără angajament formal actual.

• Motivație: acțiune voluntară, fără compensații materiale.

b) Principalul străin

• Nume: Ana Birchall

• Naționalitate: română

• Adresă: Apartament 9, Bloc 52A, Str. George Călinescu, București

• Statut actual: persoană privată, neangajată în niciun guvern la momentul înțelegerii.

• Funcții deținute anterior:

  • Ministru al Justiției al României

  • Viceprim-ministru al României

Descrierea înțelegerii

Conform Exhibit B, înțelegerea orală dintre Ana Birchall și Roni el Aledo a început la 1 martie 2025. Birchall l-a abordat pe Aledo, solicitându-i – în calitatea sa de fost colaborator al CIA – să o pună în contact direct cu Agenția Centrală de Informații.

Citat din document:

“She asked me, as former CIA contractor, to get her in contact with the CIA. She said that if in the Romanian government she will become a strong defender and advocate of the U.S. Government within Romanian government.”

(„M-a rugat, în calitatea mea de fost contractant CIA, să o pun în contact cu CIA. A spus că, dacă va face parte din guvernul României, va deveni un apărător și susținător puternic al guvernului SUA în interiorul guvernului român.”)

Documentul precizează explicit:

“No agreement of any kind, verbal or contractual. No money. No contract. No benefits of any kind promised or given.”
(„Nu a existat niciun acord, verbal sau contractual. Nicio plată. Niciun contract. Niciun beneficiu de orice fel, promis sau oferit.”)

Activitățile întreprinse de Roni el Aledo

În perioada martie–septembrie 2025, Aledo a acționat în numele Anei Birchall, desfășurând următoarele activități:

• Două întâlniri directe cu un reprezentant al CIA, în SUA.

• Contactarea prin apeluri și mesaje text a unui ofițer superior al Defense Intelligence Agency (DIA).

• Promovarea Anei Birchall ca „potențială sursă sau agent al guvernului SUA în România”.

• Sublinierea caracterului voluntar al demersului, fără angajamente financiare.

Scopul declarat: sprijinirea Anei Birchall în a deveni „o sursă de informații” pentru Statele Unite și un susținător activ al politicilor americane în România, în eventualitatea revenirii sale într-o funcție guvernamentală.

Motivațiile părților

Pentru Ana Birchall, contextul politic din România în 2025 – caracterizat de instabilitate și tensiuni în raporturile externe – a creat premisele unei repoziționări strategice. În calitate de fost ministru și vicepremier, dar aflată în afara puterii, ea ar fi dorit să-și refacă poziția politică printr-un sprijin diplomatic sau simbolic american.
Promisiunea de a fi „apărător al intereselor SUA în România” denotă o aliniere deschisă la agenda occidentală, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina și de poziția geopolitică a României ca stat NATO de frontieră.

Pentru Roni el Aledo, implicarea pare mai degrabă personală și de rețea, decât materială. Ca fost contractor CIA, el s-a simțit obligat să respecte rigorile FARA, pentru a evita orice acuzație de lobby neautorizat sau activitate politică mascată.

Conținut juridic și formalități

• Documentele includ declarații sub jurământ, semnate de Aledo sub incidența 18 U.S.C. §1001 (declarații false către guvernul federal).

• Fiecare pagină poartă mențiunea “Received by NSD/FARA Registration Unit” cu ora exactă (11:26:20 AM / 11:26:23 AM).

• Sunt aplicate sigiliul notarial și semnătura Sandrei J. Lugo, notar public în statul Florida.

• Formularele tipizate NSD-3 și NSD-4 (revizuite în 2023) precizează lipsa oricărui transfer de bani sau bunuri în ultimele 60 de zile înainte de depunere.

• Toate informațiile devin publice pe site-ul oficial FARA.gov, conform legii.

Implicații și interpretare

Deși documentele nu dezvăluie nicio încălcare de lege, cazul ridică întrebări importante:

1. Etica și discreția unui fost ministru care caută contact direct cu o agenție străină de informații, oferindu-și sprijinul politic într-un viitor guvern.

2. Transparența – prin faptul că aceste documente sunt publice, se evită acuzațiile de colaborare clandestină.

3. Context geopolitic – România, membru NATO, se află într-o poziție-cheie pentru SUA; astfel de contacte, chiar voluntare, pot fi interpretate ca tentative de consolidare a influenței americane prin intermediul elitelor locale.

Concluzie

În esență, dosarul FARA nr. 7642 documentează o inițiativă personală și voluntară:

• Ana Birchall, fost ministru al Justiției și vicepremier, aflată în afara funcției publice, dorește să colaboreze cu CIA ca „sursă străină voluntară”.

• Roni el Aledo, fost contractor CIA, o sprijină pro bono, raportând însă legal demersul la Departamentul de Justiție.

• Nu există contract, plată sau avantaj material; totul este o acțiune declarată de bună-credință, conform legii americane.

Cazul rămâne, totuși, fără precedent pentru un fost demnitar român, ilustrând cum relațiile transatlantice pot lua forme neconvenționale, la granița dintre diplomație informală și lobby strategic.

Momentul numirii ca consilier prezidențial

• Decretul de numire a fost semnat de președintele interimar Ilie Bolojan în data de 30 aprilie 2025, cu intrare în vigoare la 1 mai 2025.

• Instrucțiunea oficială prevede că Birchall va activa în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni din cadrul Administrației Prezidențiale.

• Atribuțiile sale au fost legate în mod explicit de implementarea parteneriatelor strategice ale României.

• Decretul de eliberare din funcția de consilier prezidențial a fost semnat la 26 mai 2025, la cererea Anei Birchall, cu efect de 30 iunie 2025.

• În discursul ei la încheierea mandatului, Birchall a declarat că a preluat poziția într-un moment dificil din relația diplomatică România–SUA și că a considerat rolul nu ca pe “o funcție” ci ca pe o “responsabilitate profundă”.

Observație politică: numirea survine cu doar câteva săptămâni înainte de instalarea unui nou președinte, generând speculații (ex: politologul Cristian Preda) legate de intenții strategice sau semnale de continuitate la Cotroceni.

Conectarea numirii cu dosarul FARA — interpretări și întrebări

1. Cadrul temporal și ambiția politică
   Numirea ei la Cotroceni apare înaintea și concomitent cu înregistrarea demersului în SUA (înțelegerea orală cu Aledo fusese stabilită încă de la 1 martie 2025). Această suprapunere temporală sugerează că Birchall nu acționa doar ca persoană privată, ci își canaliza activitățile într-un scenariu de revenire în centrul decizional al statului.

2. Rolul de consilier prezidențial — platformă legitimă internă
   A fi consilier prezidențial îi oferă un statut institutional și vizibilitate. De aici se poate legitima externa (cât și intern) faptul că, dacă va deveni ministru sau parte din guvern, are deja legături cu guvernul SUA prin rețeaua facilitată cu ajutorul lui Aledo.

3. Legitimitate și transparență
   În dosarul FARA, s-a insistat pe absența contractului, a plății sau beneficiilor materiale. Dacă ulterior Birchall reia funcții publice, FARA-ul ar putea fi interpretat ca un mecanism de “prepregătire” diplomatică transparentă — dar și ca o linie de apărare împotriva acuzațiilor de influență mascată.

4. Vulnerabilități și riscuri
   Acordul cu Aledo expune o relație directă cu agenții de informații americane. În mediul politic românesc, acest fapt ar putea fi exploatat ca “alianță sub acoperire” cu interese străine. Numirea la Cotroceni, fiind oficială și declarată public, servește totodată ca mecanism de protecție: nu este o activitate ascunsă, ci una asumată, cu poziție publică.

Traiectoria politică și funcțiile ocupate de Ana Birchall

Pentru a înțelege cum acest episod se încadrează în cariera ei, iată un sumar al funcțiilor ocupate de-a lungul timpului:

• Consilier pe probleme de politică externă în cadrul PSD (2012–2016)

• Consilier al prim-ministrului (iulie – decembrie 2012)

• Ministru delegat pentru Afaceri Europene — interimar sau provizoriu (în Guvernul Grindeanu)

• Ministru al Justiției (24 aprilie – 4 noiembrie 2019)

• Viceprim-ministru al României, responsabil cu implementarea parteneriatelor strategice (în anul 2019)

• Candidată la alegerile prezidențiale în 2024 (independent)

• Consilier prezidențial pentru parteneriate strategice și relații externe (1 mai 2025 – 30 iunie 2025)

Această carieră indică o persoană orientată constant spre relații externe, politică internațională și justiție — domenii care se suprapun cu domeniul de interes al dosarului FARA.

Versiune sintetică și conexiuni

• 1 martie 2025: înțelegere verbală între Birchall și Aledo pentru facilitarea accesului ei la serviciile americane (fără plată).

• 30 aprilie 2025: președintele interimar Ilie Bolojan semnează decretul de numire a Anei Birchall ca consilier prezidențial, cu intrare în vigoare pe 1 mai.

• 12 septembrie 2025: Aledo depune registrul FARA nr. 7642, dezvăluind public relația și activitățile sale de intermediere.

• 26 mai 2025: decret de eliberare din funcția de consilier prezidențial, la cerere, cu efect de 30 iunie 2025.

• În acest interval de ~2 luni, Birchall a avut statut instituțional de consilier prezidențial, iar în paralel – apare în documente legate de SUA ca persoană care aspiră la rol de „sursă / agent voluntar”.

Această succesiune de evenimente indică o legătură deliberată între poziția internă (Cotroceni) și proiectul de legături diplomatice cu SUA. Prin conferirea unui rol oficial la nivel înalt înainte de dosarul FARA, Birchall adaugă un caracter strategic demersului de cooperare cu agențiile americane — nu doar ca cetățean privat, ci ca actor politic pregătit să reîntră în sfera decizională.