Locuitori ai comunei Ip, alături de oficialităţi locale şi judeţene, veterani de război şi reprezentanţi ai partidelor politice, au participat vineri la comemorarea victimelor tragicei nopţi de 13 spre 14 septembrie 1940, când 157 de localnici au fost ucişi de trupele horthyste.
Programul manifestării a inclus ceremoniale religioase şi militare, depuneri de jerbe şi coroane la cimitir şi la obeliscul eroilor, situat în centrul localităţii şi un scurt program artistic susţinut de elevi şi tineri din comună.
‘Rugăciunea pe care o închinăm eroilor martiri, astăzi, de Înălţarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, demonstrează că nu am uitat şi că nu vom putea uita niciodată ce s-a întâmplat. Suntem astăzi aici pentru a aduce omagiul şi respectul nostru etern pentru cei trecuţi în nefiinţă, dar şi pentru a ne exprima regretul că asemenea fapte incalificabile au avut loc într-un moment convulsiv, tensionat şi complicat, dar care nu îi scuză nici în faţa istoriei, dar nici în faţa oamenilor pe cei care le-au înfăptuit. Este de datoria noastră, a tuturor, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu o să se mai repete. Doresc să reafirm astăzi cu aceeaşi putere şi convingere mesajul pe care l-am transmis şi la comemorarea eroilor martiri de la Treznea: toleranţa este mai presus de toate un semn de nobleţe şi bunătate caracteristică poporului român’, a declarat, la obeliscul eroilor, Filonaş Chiş, prefectul judeţului Sălaj.
Evenimentul de la Ip se înscrie în seria masacrelor antiromâneşti desfăşurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată în oraşul Şimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Straja naţiunii (‘Nemzetorseg’) au ucis 157 de localnici români.
O astfel de manifestare a avut loc duminică, 9 septembrie, la Treznea, pentru comemorare a 93 de persoane ucise în noaptea de 8 spre 9 septembrie 1940 de trupele horthyste, eveniment rămas în istorie ca ‘masacrul de la Treznea’.
5 comentarii
votați-l pe basexu,măi ardeleniii lui pește prăjit!
hăhăiți ca el,iar alții o să hăhăie peste stârvurile voastre!
să comemorați bine,măi!
Ardelenii sunt predispui la hipotiroidism. Sunt scunzi, cam grasi si batuti in cap. De asta nu se impun in fata minoritatii bozgoresti.
Bozgorii sunt veniti din stepa Asiei, unde nivelul de iod in sol e chiar mai scazut decat in Ardeal. S-au adaptat genetic la situatia asta si nu sunt afectati de hipotiroidism. Organismul lor (rinichii in primul rand) retine in corp putinul iod primit din alimente si apa. La selectia genetica (adaptarea la iod putin) a contribuit si faptul ca au trait in conditii improvizate (au dormit sub cerul liber sau in cort), expusi la frigul extrem din timpul noptii. Cei care n-au avut suficient hormon tiroidian in sange, au belit carasul.
Romanii din Ardeal se trag din pop.ulatia de origine mediteraneana, dislocata de Imperiul Roman ca sa colonizeze Dacia. Aceasta pop.ulatie era adaptata la un nivel mai mare de iod, primit din alimente (peste si produse din mare).
Situatia e aceeasi in toata lumea. Pop.ulatiile traite la malul marii, cu abundenta de iod in alimentatie, au tiroida mai „puturoasa” si fac hipotiroidism cand emigreaza in zona continentala. De exemplu englezii emigrati in campiile Americii, au suferit rau de tot de hipotiroidism si din cauza asta America a fost prima tara din lume in care s-a iodat sarea alimentara (cam pe la anul 1910).
Taci fraiere.
Dar masacrul de la Huedin cand preotului roman i s-a taiat capul cu securea pe taietorul de lemne ?
Sa-i fereasca Dumnezeu pe romani de salbaticia si cruzimea ancestrala care zace in unguri.
Comments are closed.