Fermierii români sunt puși în fața unei noi realități fiscale dure. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
Metaforic vorbind, statul român a început să taxeze nu doar recolta, ci și voința de a produce, impunând costuri acolo unde până acum exista sprijin.
Noul Cod Fiscal modifică baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane. Deși construcțiile de producție vor beneficia de o reducere de 50% a impozitului (față de scutirea integrală de până acum), legumicultorii sunt revoltați.
Măsura este considerată nejustificată, mai ales că, spre deosebire de serele hidroponice — construite pe suprafețe betonate — majoritatea solariilor folosesc sol natural acoperit cu folie, similar terenului arabil, dar cu costuri mult mai mari de întreținere și muncă fizică.
Impactul va fi direct asupra consumatorilor: creșterea taxelor se va regăsi inevitabil în prețul final al legumelor, într-un context în care oamenii reclamă deja scumpiri constante.
Taxarea vine într-un moment critic. Fermierii reclamă eliminarea altor forme de sprijin guvernamental și dificultatea acută de a găsi forță de muncă — una dintre cele mai mari probleme ale agriculturii românești. Introducerea impozitului pe sere, silozuri și depozite, infrastructuri esențiale pentru siguranța alimentară și stocarea cerealelor, riscă să descurajeze investițiile și să submineze eforturile de creștere a producției locale.
În plus, valoarea impozitului va depinde de rangul localității și de zona în care este amplasată construcția, fiecare administrație locală urmând să stabilească nivelul. Astfel, un solar aflat lângă un oraș mare ar putea fi impozitat mai mult, chiar dacă se află pe teren rural.
Există inclusiv temeri că primăriile vor impozita și solariile mici din gospodării, complicând și mai mult activitatea producătorilor de familie.
Prin comparație, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană — precum Olanda și Spania — oferă subvenții consistente și facilități fiscale pentru producția în spații protejate, tocmai pentru a asigura continuitatea aprovizionării, calitatea produselor și protecția culturilor împotriva fenomenelor meteo extreme.
Măsura adoptată de România contravine tendinței europene de sprijinire a lanțului scurt de aprovizionare și a producției locale.
