La 10 noiembrie 1940, sudul și centrul Moldovei, dar și nord-estul Munteniei erau zguduite de un puternic cutremur, cel mai puternic, ca energie eliberată, din secolul al XX-lea. Seismul a avut magnitudinea de 7,7 pe scara Richter, intensitate IX pe scara Mercalli, s-a produs la ora 03.39 și a durat 45 de secunde. Epicentrul său a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de 150 km, potrivit site-urilor www.infp.ro și https://mobee.infp.ro/.
În țară, zeci de orașe au fost afectate – orașul Panciu a fost cel mai distrus, în proporție de 90%, (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare), Focșani și Mărășești în proporție de 70%, dar și orașe precum Galați, Tecuci, Bârlad, Iași, Brăila, Buzău, Văleni, Câmpina au avut de suferit.
S-au înregistrat 593 morți și 1271 răniți, din care 140 morți și 300 de răniți în București la prăbușirea blocului Carlton, însă se estimează că numărul victimelor ar fi fost mai mare, în jur de 1.000 de morți și 4.000 de răniți, conform https://www.infp.ro/. Date fiind împrejurările interne și internaționale, în 1939, Germania invadase Polonia, ceea a dus la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, informațiile referitoare la cutremurul din 1940 au fost în mare parte cenzurate.
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.
Cutremurul a fost resimțit puternic și în București, unde a produs importante pagube materiale. Blocul Carlton, un simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, a fost transformat, în câteva secunde, într-un uriaș morman de moloz. Blocul, inaugurat în 1936, era construit din beton armat și avea 12 etaje (măsura 52,5 metri de la fundație). Clădirea se afla la intersecția străzii Regale cu bulevardul Nicolae Bălcescu, denumit pe atunci Brătianu. Doar prăbușirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni.
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.
‘Mișcarea seismică de intensitate nouă spre zece s-a resimțit patruzeci de secunde în București, duminică dimineața la ora 3 și 40 de minute. Seismul a avut epicentrul în Munții Vrancei unde se află vechi vulcani stinși. Un bloc de nouă etaje din centrul Capitalei a căzut la sol. Există un număr neprecizat de victime. Multe alte case au avut de suferit, mai ales la acoperiș. Acest seism se aseamănă cu cel înregistrat în România în 1938”, relata Agenția RADOR/AGERPRES în dimineața zilei de 10 noiembrie 1940, la ora 10.30.
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Panciu.
”La mai bine de 30 de ore de la cutremur, numărul victimelor și al daunelor este încă imposibil de evaluat. Comunicațiile au fost temporar întrerupte și informațiile din întreaga țară sunt încă incomplete. La București, lucrul continuă la locul principal al dezastrului, care îl constituie blocul Carlton, unde, din subsol iese în continuare fum. Numeroase străzi din Capitală sunt blocate din cauza pericolului de prăbușire. Informațiile provenind din țară arată că seismul s-a simțit peste tot și a avut centrul pe linia dintre Moldova și Valahia. Regiunea petroliferă Ploiești-Câmpina a fost profund afectată. (…)” relata Agenția RADOR/AGERPRES, la 11 noiembrie 1940, ora 18.15.
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bucureşti.
”În cursul ședinței Consiliului de Miniștri, generalul Petrovicescu, Ministrul de Interne a precizat că seismul din noaptea de 9 spre zece noiembrie a afectat mai grav Bucureștiul, Valea Prahovei, Galațiul și Focșaniul. Efecte mai puțin grave s-au simțit în alte 19 orașe, mai ales în spațiul extra Valahiei. Restul țării nu a fost atât de afectat. Până în seara de 10 spre 11 noiembrie s-au înregistrat 267 de morți și 476 de răniți. În regiunile sinistrate au fost trimiși imediat medici, tehnicieni, alimente, material de construcții. Pe de altă parte, s-a anunțat că până în prezent, de la blocul Carlton s-au găsit 54 de morți și 82 de răniți. În București, 183 de clădiri au fost afectate și evacuate. Alte 402 clădiri au suferit pagube. Toate spectacolele sunt interzise”. (Agenția RADOR/AGERPRES, 12 noiembrie 1940, ora 1.30)
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bucureşti.
De asemenea, numeroase alte clădiri din București au avut de suferit distrugeri totale sau parțiale, multe din ele prăbușindu-se la cutremurul din 4 martie 1977. Între acestea s-au aflat: blocul Belvedere, blocul Wilson, Palatul CEC, Cupola Aulei Facultății de Drept, Biserica Icoanei, Biserica Popa Nan, Biserica Sf. Elefterie Vechi, Mănăstirea Antim, Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel, Hotel Lafayette/Grand Hotel de France/Victoria, Biserica Sf. Nicolae Șelari, Biserica Enei, Biserica Italiană, Biserica Boteanu, blocul Scala, Garajul Ciclop, blocul Aro/Patria, Biserica Amzei, Casata/Broșteni etc.
”În Capitala României continuă activitatea intensă pentru a înlătura urmele cutremurului și pentru a preveni noi catastrofe. Pe locul blocului Carlton prăbușit lucrează echipe specializate de mineri, care sapă pentru a ajunge la subsol. Au fost evacuate numeroase edificii, printre care, cele mai multe ministere. Toate sălile de spectacole vor fi redeschise după ce vor fi supuse unei inspecții amănunțite. Tehnicienii municipalității inspectează mii de locuințe, inventariind reparațiile ce sunt necesare. Știrile provenite din provincie vorbesc de destule orașe care au suferit chiar mai mult decât Capitala, și un decret autorizează Guvernul de a lua în posesie imobilele abandonate de proprietar.’ (Agenția RADOR/AGERPRES, 13 noiembrie 1940, ora 18.30).
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bucureşti.
Cutremurul a cauzat și importante efecte morfologice la nivelul scoarței terestre, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova. Aceste efecte s-au manifestat prin alunecări de teren, fisuri, tasări, formarea de crăpături în straturile superficiale ale scoarței și țâșniri de apă.
La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2795 de clădiri (172 distruse). În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Seismul a fost atât de puternic încât s-a simțit la Sankt Petersburg, Moscova, Odesa, Istanbul, Atena și chiar Marsilia.
Urmările cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bucureşti.
Cutremurul a fost precedat de alte seisme cu magnitudini (Mw) mai mici, de peste 4: 3 octombrie – Mw 5,1 – adâncime 150 km; 21 octombrie – Mw 5 – adâncime 100 km; 22 octombrie – Mw 6,5 – adâncime 125 km; 22 octombrie – Mw 5 – adâncime 130 km; 6 noiembrie – Mw 5 – adâncime 130 km; 6 noiembrie – Mw 5 – adâncime 99,9 km; 8 noiembrie – Mw 5,9 – adâncime 145 km. Cel din dimineața zilei de 22 octombrie 1940, cu magnitudinea de 6,5, a provocat crăpături în pereți și geamuri sparte, însă nu s-au semnalat victime omenești. Șocul principal a fost urmat de aproape 40 de replici, de intensitate din ce în ce mai mică, potrivit www.infp.ro.
Prăbușirea și avarierea unui număr foarte mare de clădiri, între care și clădiri relativ nou construite, a reprezentat semnalul cu privire la introducerea unor reguli obligatorii de proiectare seismică, inexistente până la acel moment. Începând cu 1941, au fost aprobate primele instrucțiuni provizorii pentru prevenirea deteriorării construcțiilor din cauza cutremurelor și pentru refacerea celor degradate, însă de abia în 1963 a intrat în vigoare ‘Normativul condiționat pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale din regiuni seismice P13 – 63’, modificat în 1970 prin ‘Normativul pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale din regiuni seismice P13 – 70’
