Comitetul din Norvegia a anunţat vineri că acordă premiul Nobel pentru Pace în 2025 Mariei Corina Machado, lidera opoziţiei din Venezuela. Comitetul Nobel norvegian îi acordă prestigiosul premiu pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul venezuelean şi pentru lupta sa pentru realizarea unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”, subliniind că trecem printr-o perioadă „în care democraţia este ameninţată” şi „este mai important ca niciodată” să fie apărat acest teren comun. Machado este şi câştigătoarea premiului Saharov al Uniunii Europene acordat în 2024.
În calitate de lider al mişcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple de curaj civil din America Latină din ultima perioadă, a constatat Comitetul Nobel de la Oslo.
Maria Corina Machado „a fost o figură cheie, unificatoare, într-o opoziţie politică care a fost cândva profund divizată – o opoziţie care a găsit un teren comun în cererea de alegeri libere şi de guvern reprezentativ. Tocmai acest lucru se află în centrul democraţiei: voinţa noastră comună de a apăra principiile guvernării populare, chiar dacă nu suntem de acord. Într-o perioadă în care democraţia este ameninţată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun”, subliniază comunicatul Comitetului Nobel.
Venezuela a evoluat de la o ţară relativ democratică şi prosperă la un stat brutal şi autoritar, care se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi economică. Majoritatea venezuelenilor trăiesc în sărăcie profundă, în timp ce cei puţini aflaţi la vârf se îmbogăţesc. Maşinăria violentă a statului este îndreptată împotriva propriilor cetăţeni. Aproape 8 milioane de oameni au părăsit ţara. Opoziţia a fost sistematic reprimată prin fraudarea alegerilor, urmărirea penală şi închisoarea. Regimul autoritar din Venezuela face extrem de dificilă activitatea politică, a arătat Comitetul Nobel.
În condiţiile în care Donald Trump îşi doreşte cu ardoare premiul Nobel pentru Pace, deşi şansele pentru ca el să-l obţină anul acesta erau foarte mici, alegerea făcută de Comitetul Nobel este interesantă. Donald Trump şi-a îndreptat atenţia în ultima perioadă spre Venezuela şi armata americană a deschis focul în câteva rânduri în apele din apropierea coastelor venezuelele asupra unor presupuse ambarcaţiuni ale traficanţilor de droguri. Regimul de la Caracas deja a acuzat SUA că se pregătesc de invadarea ţării. SUA şi Venezuela au relaţiile diplomatice întrerupte din 2019, iar Statele Unite au primit în exil unii lideri ai opoziţiei venezuelene.
ALEGERILE DIN 2024, UN PUNCT DE COTITURĂ
În calitate de fondatoare a Súmate, o organizaţie dedicată dezvoltării democratice, Maria Corina Machado a militat pentru alegeri libere şi corecte în urmă cu mai bine de 20 de ani. După cum a spus ea însăşi, „a fost o alegere între buletine de vot şi gloanţe”, arată Comitetul Nobel. Machado s-a pronunţat în favoarea independenţei judiciare, a drepturilor omului şi a reprezentării populare şi activat ani de zile pentru libertatea poporului venezuelean.
Înaintea alegerilor din 2024, Machado a fost candidata opoziţiei la preşedinţie, dar regimul i-a blocat candidatura. Ea l-a susţinut apoi pe reprezentantul unui alt partid, Edmundo Gonzalez Urrutia. Sute de mii de voluntari s-au mobilizat dincolo de diviziunile politice. Aceştia au fost instruiţi ca observatori electorali pentru a asigura alegeri transparente şi corecte. În ciuda riscului de hărţuire, arestare şi tortură, cetăţenii din toată ţara au monitorizat secţiile de votare. Aceştia s-au asigurat că rezultatele finale au fost documentate înainte ca regimul să poată distruge buletinele de vot şi să mintă cu privire la rezultat.
Eforturile opoziţiei colective, atât înainte, cât şi în timpul alegerilor, au fost inovatoare şi curajoase, paşnice şi democratice. Opoziţia a primit sprijin internaţional când liderii săi au făcut publice rezultatele voturilor colectate din circumscripţiile electorale ale ţării, arătând că opoziţia a câştigat cu o marjă clară. Dar regimul de la Caracas a refuzat să accepte rezultatul alegerilor şi s-a agăţat de putere.
