– Domnule general Alexandru Grumaz, săptămâna trecută aţi fost invitat la o reuniune la Bruxelles. Despre ce era vorba?
– De un brainstorming, cu tema Schimbarea rolului serviciilor de informații după 9 septembrie 2001, lecții pentru guverne, industrie și societatea civilă, forum organizat de AFCEA,Asociaţia de Electronică și Comunicatii pentru Forțele Armate, care are peste 36.000 de membri individuali și 2000 membrii corporatiști, fondată în 1946, în Statele Unite. AFCEA este o organizatie non-profit, ce oferă membrilor un areal pentru schimbul de idei în domeniul tehnologiei informației, comunicațiilor electronice, în domeniul apărării și al securității naționale. Peste 130 de filiale/capitole sunt prezente în întreaga lume, unde sunt înregimentați ingineri, programatori, manageri, oficiali guvernamentali și militari. Există și în România o filială, care, din păcate, nu mai este activă, după plecarea generalului dr.ing. Irimia, omul care a organizat-o, în 1998. Tema a fost incitantă.
– Dar noutatea adusă de acest eveniment?
– Pentru prima dată, de la înființarea asociației, forumul pe probleme ale serviciilor de informații s-a desfășurat în afara SUA. Este deja un truism faptul că puține servicii de informații, dar şi guverne sau societatea civilă au fost pregătite pentru tragedia din 11 septembrie și ceea ce a urmat. De atunci, toți am fost martorii unor schimbări dramatice, în prioritățile și cerințele serviciilor de informații. Schimbările au avut ca efect modul în care lucrează guvernele cu industria aferentă, pentru a asigura împreună securitatea societății, fără a sacrifica drepturile individuale.
Trăim într-o lume digitală
– Concret, ce s-a discutat, în acest context?
– Forumul a pus în dezbatere o serie largă de probleme. De la lecțiile învățate, după evenimentele de la 9 septembrie 2001, la înțelegerea noilor misiuni ale serviciilor de informații. De la creșterea rolului informațiilor non-tradiționale, la rolul informațiilor într-o lume globalizată și interconectată. De la rolul informațiilor, într-o lume digitală, la întărirea cooperării internaționale, în domeniul schimbului de informații și, bine înțeles, la viitorul serviciilor de informații, din punct de vedere al structurii și a misiunilor. Trăim într-o lume digitală, în care tehnologia informației este o sabie cu două tăișuri. Ea facilitează diseminarea unei mari cantități de informație, dar crează îngrijorarea că această informație nu ajunge la destinația ei (sharing vs security). Aceasta este una dintre provocările pentru care lucrează analiștii din serviciile de informații, împreună cu guvernele și specialiști din industrie. Guvernele, industria și publicul sunt vulnerabile la atacurile în zona cibernetică. Mediul cibernetic a creat o nouă zonă de amenințări, dar și o oportunitate de culegere a informațiilor. De asemenea, creșterea rolului media adaugă un nou nivel de complexitate, precum ex-evenimentelor din nordul Africii și Orientul Mijlociu. Cooperarea, în domeniul schimbului de informații, între statele Alianței există, însă, în noul peisaj geopolitic este privită dintr-o perspectivă națională, cu toate restricțiile cauzate de aceasta. În acest context, lordul George Robertson a caracterizat situația actuală ca fiind una complicată, în primul rând datorită lipsei resurselor adecvate. Un exemplu recent fiind acțiunile țărilor europene pentru eliberarea Libiei de sub dictatură. De asemenea, relația dintre UE și NATO a fost analizată atât de lordul Robertson, cât și de ambasadorul Robert Bell, reprezentantul personal al secretarului apărării al SUA, la NATO.
Din punct de vedere militar, Europa este slabă
– La ce concluzii au ajuns cei doi diplomaţi?
-Însumând cele două reacții putem afirma că nu se poate crea o Europă puternică slăbind NATO și nici nu poți să sprijini o relație transatlantică, când, din punct de vedere militar, Europa este slabă. Avem nevoie de două organizații puternice, care să conlucreze pentru contracararea amenințărilor actuale şi viitoare. De ani de zile, experţii NATO și UE conviețuiesc în același oraș, dar se pare că trăiesc pe planete diferite. Acordul Berlin Plus permite ca UE să folosescă oportunitățile oferite de structurile NATO, precum comunicațiile prin satelit, transportul aerian etc. pentru operațiunile derulate sub propria egidă. Berlin Plus facilitează operațiunile europene autonome, fără ajutorul NATO, dar nici nu a fost luat în calcul în diverse situații. Ambasadorul Bell a fost mai tranșant și a declarat că relația dintre UE și NATO nu funcționează, pe linia schimbului de informații, deşi sediile celor două instituții sunt la Bruxelles.Doar memorandumul de înțelegere s-a semnat la Summitul NATO de la Lisabona. Vorba lui Scarlett O’Hara, din filmul „Pe aripile vântului”:tommorow is another day/mâine este o nouă zi… încheia, cu regret, discursul său, ambasadorul Bell. Directorul Centrului European de Analiză a Informațiilor, finlandezul Ilkka Salmi, a vorbit despre necesitatea unei Strategii de securitate cibernetice și de faptul că nu există un sistem de diseminare a informațiilor corespunzător. Au fost date exemple când informații extrem de utile se găseau pe Internet, nefiind prelucrate și analizate – cum a fost cazul cu teroristul norvegian. Vechiul slogan need to know a evoluat la need to share sau responsability to share.
– Se poate pune semnul egal între securitatea cibernetică și Proiectul Manhattan?
– Proiectul Manhattan a fost marcat de un secret total, cei mai buni teoreticieni și practicieni din toate mediile, fiind mutați în deșert, fără colaborare din afară, cu un singur țel: crearea celei mai puternice bombe, cu fonduri nelimitate de la guvern. Se poate face acest lucru pentru securitatea cibernetică? Acum acest lucru este imposibil.
Computer-boy
-Cu ce personalităţi aţi avut ocazia să staţi de vorbă?
– Cu lordul George Robertson, despre evoluția României, cu ambasadorul Robert Bell, despre noile provocări în domeniul serviciilor de informații, dar și cu fondatorul companiei de antivirus Eugen Kaspersky, care se autocaracterizează drept computer-boy . Alături de ei au fost generali și amirali, care au lucrat sau activează, în serviciile de informații, din SUA și Europa. Apropo! O mențiune specială merită alocuţiunea excelentă a lui Julio Pereira, secretarul general al Serviciului de Informații al Portugaliei.
Necesitatea adaptării instituțiilor de intelligence
– Concluziile finale ale reuniunii sunt de interes general?
– Informațiile au fost întodeauna un element critic pentru națiuni, dar și pentru NATO. Evenimentul terorist din 11 septembrie a venit ca o surpriză tactică, dar și strategică, lăsând în urmă multe lecții despre modul de pregătire al națiunilor, în caz de provocare teroristă. Alianța, cât și partenerii acesteia au nevoie de o adaptare rapidă la noile amenințări și la noile misiuni, în diversele teatre de operațiuni militare și mai au nevoie să exploateze noile tehnologii informaționale, în sprijinul acţiunilor militare și a respectării legii. S-a schimbat modul de culegere al informației, dar și celde diseminare, într-o lume interconectată, astfel încât vechiul sistem de culegere de informații trebuie adaptat noilor condiții. Una dintre cele mai importante lecții, ale ultimilor ani, rămâne încrederea societății civile în serviciile de informații. De aici, necesitatea adaptării instituțiilor de intelligence, la transformările și cerințele societății, necesare, uneori, în timp real.
Comments are closed.