Nevoia Ucrainei de a primi mai mult sprijin financiar din partea aliaților săi a devenit „urgentă”, iar Uniunea Europeană nu își poate permite să ezite în a ajuta Kievul să-și consolideze poziția pe câmpul de luptă, este fraza cu care The Irish Times își începe articolul de prezentare a scrisorii adresate luni de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderilor celor 27 de state ale UE.
Potrivit cotidianului irlandez, von der Leyen susține că va trebui luată o decizie înainte de sfârșitul anului cu privire la modul de acoperire a deficitului iminent din bugetul Ucrainei pe perioada războiului și recunoaște că există mai multe opțiuni „dure”, niciuna dintre ele nefiind ușoară sau lipsită de dezavantaje. Euronews notează că în document, von der Leyen subliniază suma „deosebit de mare” de care Ucraina va avea nevoie în anii 2026 și 2027: 83,4 miliarde de euro pentru finanțarea armatei ucrainene și 55,2 miliarde de euro pentru stabilizarea economiei și abordarea deficitului bugetar. Evaluarea se bazează pe estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI), ale autorităților de la Kiev și pe presupunerea că războiul la scară largă al Rusiei se va încheia până la sfârșitul anului 2026, chiar dacă acest lucru este departe de a fi cert, remarcă Euronews. Reuters amintește că scrisoarea vine după ce toți liderii statelor membre, cu excepția Ungariei, au cerut Comisiei să elaboreze opțiuni pentru sprijinirea financiară a Ucrainei.
Știrea evacuării a două sate românești după un atac rusesc în apropierea graniței, a ajuns și în presa internațională. ”Este pentru prima dată când un sat este evacuat în România din cauza unui atac rusesc în Ucraina”, notează Le Monde, preluând și precizarea autorităților române pentru situații de urgență că este vorba de o „măsură de precauție”. „Din cauza pericolului iminent de explozie”, autoritățile române au suspendat, de asemenea, traficul rutier și maritim în regiune, mai scrie cotidianul francez, adăugând și că potrivit Ministerului Apărării din România, „nu au fost detectate încălcări ale spațiului aerian” după acest „atac rusesc” nocturn în Ucraina.”O țară membră NATO evacuează localnici în urma unui atac rusesc asupra unui vas”, titrează și Newsweek, amintind că ”România s-a declarat alarmată de o serie de incidente în cursul cărora o serie de drone sau fragmente de drone au aterizat pe teritoriul său”. Revista americană mai scrie și că ”există temeri legate de faptul că agresiunea Rusiei din Ucraina s-ar putea răsfrânge asupra restului Europei or, acest lucru ar crea o problemă pentru NATO, în cazul în care blocul va fi forțat să se gândească la o ripostă, potrivit Articolului 5 din angajamentul colectiv de apărare”.
Între timp, Polonia denunță „sabotarea” liniei de cale ferată către Ucraina, titrează France 24, citându-l pe premierul polonez Donald Tusk, care după o vizită la locul incidentului, aflat la 100 km de Varșovia, a declarat că: ”Aruncarea în aer a unei linii de cale ferată (…) este un act de sabotaj fără precedent care vizează securitatea statului polonez și a cetățenilor săi”. BBC relatează că după o reuniune de urgență a oficialilor din domeniul securității de la Varșovia, ministrul pentru serviciile speciale a declarat că există o „probabilitate foarte mare” ca explozia să fi fost comisă la ordinul unor „servicii externe”. ”El nu a numit direct Rusia, dar Polonia a fost martora unei serii de incendii și sabotaje în ultimii ani, inclusiv atacuri cu colete-capcană, pe care le consideră parte a războiului hibrid al Moscovei împotriva Occidentului”, mai scrie BBC.
Tot luni, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a susținut că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să beneficieze de ”garanții multiple” pentru securitatea lor, complementare articolului 5 al NATO, inclusiv prin dezvoltarea unui ”mecanism clar” de aplicare a clauzei de apărare mutuală a UE și că ”ar fi de asemenea important ca toate țările de pe Flancul Estic să se angajeze să se apere reciproc, la fel cum se pregătesc să se apere pe ele însele”, notează Euronews.(Carolina Ciulu)
