Lucrările la planșeul Unirii sunt în grafic, iar stadiul acestora în momentul de față este undeva la 25%, după cinci luni de la debutul lor, dar înregistrăm și facturi restante în jur de 135 de milioane de lei, a declarat, sâmbătă, antreprenorul Cristian Erbașu, în marja unei conferințe organizate de Consiliul Concurenței.

‘Lucrările sunt în grafic. Momentan am avut 150 de milioane de lei bugetați pentru acest an. Avem lucrări de aproape 200 de milioane de lei. Prima fază va fi finalizată în acest an și vom continua cu următoarele faze în funcție de bugetele alocate de Guvernul României. Prima fază înseamnă ceea ce s-a început acum în zona dinspre Splai, dinspre Hanul lui Manuc și acea parte dinspre râul Dâmbovița unde era extrem de deteriorat, însă trebuie să continuăm și să ne ducem și spre zona metroului și spre zona pasajului pentru a fi consolidate’, a afirmat acesta.
Erbașu a precizat că, în cazul în care nu se vor mai aloca bani pentru restul lucrărilor, acestea se vor opri la această fază.
‘Bugetul nu ajunge pentru finalizarea lucrărilor. Vom vedea la anul. Dacă nu ne alocă bani, evident că va trebui să ne oprim la această fază, dar avem promisiuni că această lucrare este prioritară pentru că e totuși mijlocul Bucureștiului, este extrem de circulată zona, influențează viața multor bucureșteni. Și, odată începută, și știți bine în ce condiții a fost începută, trebuie finalizată. Stadiul lucrării în momentul de față e undeva la 25% după cinci luni. (…) Există soluții inclusiv de circulație a tramvaiului prin piață și se analizează – mai mult ca sigur va avea traseu prin Piața Unirii’, a spus el.
În ceea ce privește facturile aferente lucrărilor, Cristian Erbașu a menționat că încă nu s-au plătit 135 de milioane de lei.
‘Sunt restanțe, dar nu sunt foarte vechi. Facturile sunt la nivel de o lună, două. Valoarea este în jur de 135 de milioane de lei’, a arătat constructorul.
Expunerea companiei Construcții Erbașu pe proiecte publice versus proiecte private în acest moment este de aproape 95%. Întrebat cum vede evoluția activității companiei în 2026, în contextul în care multe proiecte finanțate din bani publici vor fi oprite, Erbașu a răspuns: ‘Vom continua probabil la același nivel. Modul în care ne-am organizat ne creează o imagine de continuitate cam la același nivel. Dacă toate proiectele ar fi continuat, probabil că ar fi trebuit să dublăm cifra de afaceri pe când, așa, probabil vom rămâne undeva la același nivel’.
El a susținut că nu se va recurge la disponibilizări, însă nici angajări nu se vor mai face.
‘Nu cred că vom recurge la disponibilizări, dar, spre deosebire de perioadele anterioare, cred că nu vom mai angaja decât poate local și în anumite situații temporare. Dar nu cred că vom mai avea angajări substanțiale în perioada următoare’, a arătat Erbașu.
Compania are și un număr destul de mare de muncitori străini, aproape 40% din total.
‘Avem un număr destul de mare de muncitori străini. Cred că avem numărul cel mai mare de muncitori străini din total, în jur de 850, iar totalul muncitorilor este de 2.200. Cam 40% sunt străini, însă trebuie să luăm în considerare că pe șantierele noastre mai lucrează încă aproximativ 2.000 de muncitori care țin de subantreprenorii noștri. Mulți dintre ei lucrează numai pentru noi’, a adăugat constructorul.
Erbașu analizează extinderea companiei în afara țării și nu exclude posibilitatea să se implice și pe proiecte dedicate căii ferate.
‘Analizăm mereu și cred că suntem acum la o dimensiune care ne poate permite să abordăm și alte piețe, însă trebuie să analizăm atent dacă aceste piețe pot fi atacate de firme de construcții românești, în condițiile în care, din păcate, nu avem o susținere consistentă din partea statului și a altor instituții, cum ar fi instituțiile bancare. Ele se limitează la a ne susține pe teritoriul României, însă probabil că în urma unor discuții și a unor analize pe proiecte concrete s-ar putea găsi soluții. (…) Suntem bucuroși că suntem destul de aproape de a câștiga o lucrare în zona metroului. Deci, după tramvaie, a urmat metroul și probabil că în cele din vom ajunge și la calea ferată’, a explicat acesta.


