Scutul antirachetă din România. Rusia-NATO, declaraţii contondente

Declaraţii contondente între Rusia şi NATO, în privinţa scutului antirachetă din Europa, mai ales componentele din România, Polonia şi Turcia.

Scutul antirachetă din România. Rusia-NATO, declaraţii contondente (foto: rian.ru)

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu vede niciun progres în negocierile cu Rusia cu privire la sistemul de apărare antirachetă, a declarat miercuri la Bruxelles secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, citat de agenţia de presă Ria Novosti, transmite Agerpres. El şi-a exprimat speranţa că dialogul cu Moscova pe subiectul apărării antibalistice va continua.

„Am invitat Rusia să coopereze în domeniul apărării antirachetă. Deocamdată, nu s-a ajuns la niciun progres în negocierile pe această temă. Chiar şi astăzi am avut un schimb de opinii cu privire la acest subiect şi sper că dialogul va continua”, a afirmat Rasmussen, în finalul reuniunii Consiliului Rusia–NATO ce s-a desfăşurat miercuri la Bruxelles.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a apreciat miercuri că acordul internaţional atins în vederea împiedicării Iranului de a se dota cu un arsenal nuclear pe termen lung elimină nevoia unui scut antirachetă în Europa, transmite Associated Press.

Oficiali americani au afirmat în repetate rânduri că apărarea antirachetă pe care SUA vor să o instaleze în Europa va proteja statele aliate NATO de posibile ameninţări balistice provenind din Iran. Pe de altă parte, Federaţia Rusă este o veche contestatară a acestei iniţiative, în care vede o ameninţare la adresa viabilităţii propriei sale capacităţi de descurajare nucleară. Luna trecută, la Geneva, marile puteri au ajuns la un acord cu republica islamică menit să asigure comunitatea internaţională că programul nuclear al Teheranului va rămâne unul paşnic.

„Nu este niciun motiv” pentru realizarea planului de apărare antirachetă dacă acordul va fi implementat pe deplin, a declarat şeful diplomaţiei ruse pentru presă după ce s-a întâlnit cu omologii săi din NATO la Bruxelles.

În pofida discuţiilor începute de mai multă vreme, NATO şi Rusia nu reuşesc să depăşească divergenţele în ceea ce priveşte colaborarea la proiectul scutului antirachetă, care – motivează Bruxellesul – este destinat să protejeze ţările membre ale Alianţei în eventualitatea unui atac cu rachete dinspre ţări ca Iranul sau Coreea de Nord. Moscova consideră că la un moment dat sistemul de apărare antirachetă – un proiect comun al NATO şi SUA – va pune în pericol capacităţile sale de descurajare nucleară.

SUA despre Rusia şi scutul antirachetă din România. Schimbări? (continuarea, AICI)